Ministerul Justitiei afirma ca nu exista nici un text constitutional de numire a sefilor la parchete
Ministerul Justitiei sustine ca nu exista niciun text constitutional care sa reglementeze numirea in functiile de conducere din parchete, ceea ce inseamna ca aceasta se face in conditiile reglementate de lege, iar o ipoteza precum aceea ca presedintele Romaniei numeste judecatorii sau procurorii in toate functiile, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ar conduce la ideea ca toate persoanele numite deja conform altei proceduri au fost numite cu incalcarea Constitutiei, ceea ce ar duce la vacanta tuturor acestor posturi.
Potrivit unui comunicat transmis luni Agerpres, MJ a facut o analiza a prevederilor constitutionale si legale in legatura cu numirea in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
„In consecinta, interpretarea art. 134 din Constitutie nu poate duce la concluzii absurde care, in substanta lor, ar insemna practic anihilarea independentei sistemului judiciar in limitele prevazute de Constitutie si legile speciale si nesocotirea competentelor altor institutii ale statului”, se arata in comunicat.
MJ precizeaza ca art.134 alin.(1) din Constitutie partajeaza atributiile CSM si ale presedintelui Romaniei cu privire la numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, astfel ca, in calitate de garant al independentei justitiei, Consiliul propune, iar seful statului, in exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, numeste.
„Pornind de la reglementarile legale potrivit carora admiterea in magistratura se face prin concurs organizat de catre CSM, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, textul constitutional analizat are in vedere atributia presedintelui de a investi in functie magistratii, judecatori si procurori, cu consecinta dobandirii inamovibilitatii, respectiv a stabilitatii, urmata de exercitarea atributiunilor specifice autoritatii judecatoresti. In mod simetric, presedintele are si atributia eliberarii din functie a judecatorilor si procurorilor. Textul constitutional nu se refera insa si la numirea in functiile de conducere, aspecte ce tin de cariera profesionala a magistratilor. Asadar, legiuitorul nu are constrangeri de rang constitutional in stabilirea solutiei legislative privind numirea procurorilor in functiile de conducere. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in baza art. 134 alin. (4) din Constitutie, CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei”, sustine MJ.
Sursa citata subliniaza ca au un deplin suport constitutional prevederile legale nou introduse care stabilesc ca numirea principalelor functii de conducere din PiCCJ si DNA se face de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei si cu avizul CSM.
Referitor la numirea conducatorilor PiCCJ si DNA, potrivit art. 132 alin. (1) din Constitutie, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei.
„De aceea, ministrul Justitiei raspunde pentru eficienta parchetelor. in aceste conditii, ministrul Justitiei trebuie sa vegheze la conducerea parchetelor pe baza principiului responsabilitatii si al eficientei. Ministrul Justitiei nu controleaza in niciun caz solutiile procurorilor, acestia fiind independenti potrivit art. 4 alin. 1 din proiectul de modificare a Legii 303/2004, iar nu numai stabili, asa cum se prevede in actuala forma a Legii nr. 303/2004. Independenta procurorilor este consacrata si prin art. 61 alin. 2 din modificarile aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara”, precizeaza MJ.
Ministerul arata ca modificarile propuse sunt in total acord cu documentele internationale in materie si chiar se ridica deasupra standardelor europene, iar procedura de numire si revocare a conducatorilor parchetului este conforma cu cea din alte state membre ale Uniunii Europene, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Spania, Portugalia, Cehia, Estonia, Slovenia si altele.
Citeste articolul integral pe agerpres.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!