Au fost publicate normele metodologice de aplicare a noului Codului Fiscal

 

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a publicat joi proiectul normelor metodologice de aplicare a noului Codului Fiscal, intrat în vigoare la 1 februarie 2013, transmite Agerpres.

justitie-politicaProiectul contine precizari legate de informatiile fiscale suplimentare ce trebuie înscrise în registrul de evidenta fiscala, referitoare la veniturile impozabile realizate de un contribuabil, din orice sursa într-un an fiscal, precum si la cheltuielile efectuate în scopul realizarii acestora, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Aceste informatii sunt necesare pentru evidentierea si corelarea tuturor informatiilor fiscale si contabile, care stau la baza întocmirii declaratiei privind impozitul pe profit.

Alte prevederi se refera la declararea si plata impozitului pe profit anual, în cazul persoanelor juridice straine care au obtinut, în cursul anului, venituri din proprietati imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna, în sensul clarificarii faptului ca, pentru calculul impozitului pe profit anual sunt luate în calcul si impozitele platite/retinute, trimestrial, pentru aceste venituri.

Proiectul aduce si clarificari privind modul de recuperare a pierderilor fiscale, înregistrate în anul 2013, cât si în anii anteriori, în contextul aplicarii, începând cu 1 februarie 2013, a sistemului obligatoriu de impunere a veniturilor microîntreprinderilor pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit care îndeplinesc conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr.8/2013.

Normele prevad includerea în categoria veniturilor impozabile din salarii a venitului reprezentând remuneratia platita avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfasurata în cadrul societatii civile profesionale de avocati si societatii profesionale cu raspundere limitata (SPRL), potrivit legii, ca venit salarial realizat în afara functiei de baza, precum si indemnizatia primita de angajati pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, si orice alte sume de aceeasi natura, pentru partea care depaseste 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarâre a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, pentru drepturile aferente perioadei începând cu data de 1 februarie 2013.

Un alt capitol se refera la regulile aplicabile pentru impunerea veniturilor din activitati agricole pentru care sunt stabilite norme de venit si la includerea în categoria venituri din alte surse a veniturilor distribuite persoanelor fizice asociate în forme de proprietate asociative – persoane juridice, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, a veniturilor obtinute de cedent si cesionar din cesionarea drepturilor de creante salariale din patrimoniul personal, obtinute în baza unor hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile.

Potrivit proiectului de norme, veniturile de natura salariala obtinute de persoanele fizice detasate sa desfasoare activitate dependenta în strainatate, platite de catre sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, se impun în România daca exista drept de impunere potrivit Conventiei pentru evitarea dublei impuneri încheiata de România cu statul în care se desfasoara activitatea sau daca nu exista încheiata o conventie pentru evitarea dublei impuneri încheiata cu statul de detasare.

Salariul platit de angajatorul român sau de un sediu permanent din România persoanei fizice detasate în strainatate pentru o perioada mai scurta decât perioada prevazuta de Conventie este impozabil în România, în timp ce salariul platit de angajatorul român sau de un sediu permanent din România persoanei fizice detasate în strainatate pentru o perioada mai mare decât perioada prevazuta de Conventie este impozabil în statul strain.

Daca initial contractul de detasare prevede o perioada de sedere în strainatate mai scurta decât perioada prevazuta de Conventie dar ulterior acesta se prelungeste, drept de impunere asupra venitului din salarii revine statului strain în care salariatul îsi desfasoara activitatea.

Impozitul retinut de angajatorul român se restituie salariatului de catre autoritatea fiscala prin depunerea de catre contribuabil a declaratiei privind veniturile realizate din strainatate, care reprezinta si cerere de restituire. Daca initial contractul de detasare prevede o perioada de sedere în strainatate mai mare decât cea prevazuta de Conventie si înceteaza detasarea persoanei fizice înainte de expirarea perioadei prevazuta de Conventie, drept de impunere revine României iar angajatorul are obligatia retinerii impozitului pe salariu. Daca persoana fizica pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul nu poate sa efectueze retierea diferentelor de impozit, atunci persoana fizica declara aceste venituri în România potrivit declaratiei privind veniturile realizate din strainatate si organul fiscal procedeaza la regularizarea impozitului pe salarii.

În conditiile în care activitate salariala este desfasurata de persoana fizica detasata într-un stat cu care România nu are încheiata Conventie pentru evitarea dublei impuneri sau persoana fizica nu este vizata de o conventie de evitare a dublei impuneri, venitul de aceasta natura se impune în România indiferent de perioada pentru care activitatea este desfasurata în statul strain.

Proiectul mai vizeaza regimul TVA aferent bunurilor care fac obiectul contractelor de leasing reziliate, care nu mai reintra în posesia societatilor de leasing, respectiv introducerea de prevederi referitoare la faptul ca nu se ajusteaza TVA în cazul bunurilor nerecuperate de catre societatile de leasing, dar pentru care acestea fac dovada ca au întreprins demersuri în vederea recuperarii, în conformitate cu opinia Comisiei Europene.

Normele metodologice prevad si conditiile în care bonurile fiscale cu valori de pâna la 100 euro, care îndeplinesc conditiile pentru a fi tratate ca si facturi simplificate, permit deducerea TVA, respectiv înscrierea codului de înregistrare în scopuri de TVA a beneficiarului cu ajutorul caselor de marcat.

Capital.ro

Cuvinte cheie: , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie