Legea falimentului personal si Legea clauzelor abuzive intre amanari si sovaieli ale Guvernului
Banca Nationala, sustinuta ferm de FMI, se opune categoric adoptarii a doua legi care ar revolutiona relatia dintre banca si client, în timp ce Guvernul înca sovaie.
Ministerul Justitiei a cerut Bancii Nationale sa puna la dispozitia autoritatilor studiul de impact privind modificarile aduse la Legea clauzelor abuzive si lasa în acelasi timp de înteles ca actualele modificari vor fi, la rândul lor, ajustate. Florin Aurel Motiu, secretar de stat în MJ, spune ca „poate este bine pâna la urma ca avem aceasta vara la dispozitie sa gasim împreuna acele texte care sa fie cât mai bine articulate, în asa fel încât sa fie implementata directiva la parametrii pe care ea îi impune si sa avem o reglementare buna si din acest punct de vedere“, cu referire la decizia autoritatilor de a amâna pentru a doua oara adoptarea modificarilor privind Legea clauzelor abuzive. Luni, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a lasat de înteles ca, în actuala forma, legea ar afecta sistemul bancar, folosind în sprijinul afirmatiilor sale „argumentul suprem“ – si anume, ca depozitele din banci risca sa fie afectate de noua lege.
Prea târziu
Isarescu recunoaste astfel ca bancile au utilizat pe scara larga clauze abuzive în contractele pe care le au cu propriii clienti, însa sugereaza ca mai bine platesc mai mult decât trebuie clientii cu credite decât sa sufere cei care detin „cele 6-7 milioane de depozite bancare“. Pe de alta parte, Fondul Monetar International ramâne pe aceleasi pozitii de sustinere neconditionata a bancherilor. „Nu îti doresti sa gonesti institutiile financiare, bancile, pentru ca riscurile potentiale sunt mult prea mari. Ceea ce am convenit cu Guvernul si cu Banca Nationala, care monitorizeaza, supravegheaza aceste lucruri de aproape, este ca se vor face niste studii de impact si anumite examinari, verificari ale procedurilor pentru a se putea asigura faptul ca aplicarea Codului Civil va fi facuta de o maniera care sa protejeze consumatorii si sa minimizeze riscurile astfel încât sa nu se ajunga ca bancile sa refuze sa împrumute consumatorii, pentru ca asa ceva va fi foarte periculos“, spunea Erik de Vrijer, seful misiunii FMI în România. Durerea mare a bancherilor vine din faptul ca modificarile aduse de noul Cod de Procedura Civila la Legea clauzelor abuzive ar permite eliminarea „en gros“ a clauzelor considerate abuzive. Cu alte cuvinte, daca ANPC sau o asociatie de clienti ar obtine o hotarâre judecatoreasca ce arata ca o anume clauza este abuziva, atunci acea clauza ar trebui eliminata din toate contractele care o contin. În plus, s-ar desfasura în doar doua faze, fara a mai ajunge la Înalta Curte de Casatie si Justitie, acolo unde unele banci au obtinut succese importante si neasteptate împotriva clientilor care le-au actionat în instanta.
Slabe sperante pentru insolventa personala
„Acele state care au implementat procedura insolventei persoanelor fizice au facut-o în perioada de crestere economica, nu în plina criza“, spune Alexandru Nicolae Paunescu, director al Directiei Juridice din cadrul Bancii Nationale a României (BNR).
„În opinia mea, ar trebui sa se puna accentul mai mult pe o informare completa asupra tuturor efectelor acestei proceduri, pentru ca, pe lânga avantajul suspendarii executarii silite asupra bunurilor persoanei fizice, exista si o serie întreaga de dezavantaje. Unul dintre cele mai importante elemente ale dreptului european privind insolventa consumatorului se refera la întocmirea planului de plata a creantelor, care poate dura pâna la 5 ani de zile, iar sumele din plan pot fi purtatoare de dobânzi“, a spus Paunescu. Potrivit acestuia, pentru a putea respecta planul, sunt afectate toate veniturile debitorului, cu exceptia costurilor de întretinere a familiei, care sunt calculate pentru a asigura un nivel minim de trai. „Tot în acest plan vor fi prevazute bunurile mobile si/sau imobile care se vor vinde pentru acoperirea creantelor sale. Cele mai multe jurisdictii europene care au reglementat insolventa consumatorului au prevazut si posibilitatea ca prin plan sa se prevada si restrictii suplimentare, precum renuntarea la televizor, cablu, satelit, computer, la concedii si asa mai departe. O alta problema este cea a fidejusorilor (cel care garanteaza pentru altul, obligându-se sa-i plateasca datoriile – n.r.), care garanteaza creditele persoanelor juridice într-un procent foarte mare pe piata bancara româneasca. O alta problema este cum ar putea fi executate aceste garantii în caz de insolventa a garantului. În opinia mea, reglementarea acestei institutii, cel putin pentru moment, nu se impune si nu este oportuna din motive legate de contextul financiar actual. Criza financiara înca dainuie si situatia financiara a consumatorului si a întregului spectru financiar este sensibila“, a precizat oficialul BNR.
Banca Nationala, sustinuta ferm de FMI, se opune categoric adoptarii a doua legi care ar revolutiona relatia dintre banca si client, în timp ce Guvernul înca sovaie.
Florin Aurel Motiu, secretar de stat în Ministerul Justitiei, a declarat miercuri, în nume personal, ca si-ar dori ca noul Cod al Insolventei sa cuprinda toate aspectele legate de insolventa, inclusiv insolventa persoanelor fizice.
„Parerea mea este ca trebuie sa avem si o asemenea reglementare, a insolventei persoanelor fizice. Opozitia care exista în acest moment, în diferite medii, eu consider ca este partial nejustificata, pentru ca printr-o colaborare a tuturor institutiilor si organismelor implicate în procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare buna si eficienta si-n aceasta privinta. Suntem printre putinele state – cred ca Ungaria nu mai are, însa, spre deosebire de România, Fondul Monetar International a impus Ungariei sa adopte o asemenea reglementare, pe când noua deocamdata ne-a stopat-o. Vom continua sa sustinem necesitatea unei asemenea reglementari, dar în ideea în care ne propunem ca acest Cod sa fie adoptat de Parlament, pâna la sfârsitul anului curent sau începutul anului viitor, probabil ca aceasta lege va fi adoptata separat, urmând ca pe viitor sa fie inclusa în acest Cod“, a precizat secretarul de stat în Ministerul Justitiei.Denisa Marin, romanialibera.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!