Analistii previzioneaza o crestere a PIB-ului de doar 2,1% in 2014
Economia locala ar putea avansa cu 2,1% anul viitor, în usoara încetinire fata de cresterea de 2,4% asteptata în 2013, în principal pe fondul ajustarii contributiei agriculturii. Astfel, România va trebui sa se descurce în 2014 fara impactul net pozitiv al unei recolte agricole foarte bune, care a contribuit semnificativ la PIB-ul anului curent, arata într-o analiza Claudiu Cazacu, analist-sef XTB România. El spune ca modelul alternantei face posibila chiar o recolta sensibil mai slaba, creând presiune pe alte sectoare pentru a compensa subperformanta relativa a agriculturii.
Exporturile pot propulsa PIB-ul
El afirma ca exporturile pot propulsa PIB-ul, dar având în vedere inertia zonei Euro, principala piata de desfacere, vor avea nevoie de ajutor din partea altor sectoare. În ceea ce priveste consumul intern, afectat de majorarea accizelor la carburant si de înclinarea redescoperita spre economisire, beneficiaza de sprijin din partea cheltuielilor amânate pentru o perioada de câtiva ani dupa criza, generând un efect de recul pozitiv.
„România trebuie sa evite derapajele fiscale”
„Inflatia, instalata într-un interval mult mai „prietenos” si cu o predictibilitate în crestere, simplifica sarcina planificarii pentru companii. Politica monetara a devenit mai stimulativa, cu toate ca dobânzile real pozitive contrasteaza cu zona Euro, unde rata nominala a dobânzii se situeaza sub rata inflatiei. România trebuie sa evite însa derapajele fiscale dintr-un an electoral cu alegeri prezidentiale si europarlamentare. Orice miscare gresita va fi rapid penalizata de detinatorii de titluri de stat, impregnând un trend ascendent pe dobânzi si negativ pentru moneda nationala. De asemenea, calitatea activelor din sistemul bancar trebuie monitorizata cu atentie. În prezent, la nivel european, România e depasita doar de Grecia în privinta creditelor neperformante. Restructurarea portofoliilor va permite în cele din urma o reluare pe baze solide a creditarii”, a declarat Cazacu.
El a aratat ca economia României, legata financiar si comercial de zona Euro, are sansa sa depaseasca si în 2014 avansul general al economiei regiunii monetare europene. Pentru atingerea unui rezultat robust, care sa ajute la apropierea de nivelul de trai mediu din zona Euro, va fi însa nevoie nu doar de mentinerea tempoului în 2014 chiar si fara sprijinul agriculturii, ci si de instituirea unui avans „sanatos”, pornind de la investitii eficiente în infrastructura si consum în limitele avansului productivitatii, nu prin acumulare de datorie.
„În ceea ce priveste economia globala, FMI a prognozat, în raportul sau din luna octombrie privind perspectivele globale, o crestere a acesteia de 3,6% pentru 2014, o versiune mai pesimista fata de estimarea de 3,8% din iulie, dar în avans fata de cifra de 2,9% previzionata pentru 2013. Tarile dezvoltate ar urma sa contribuie semnificativ la impulsul de crestere, cu un avans de 2%, în accelerare notabila de la ritmul de 1,2% de anul acesta. Pe de alta parte, Japonia s-a bucurat deja de fructele politicii monetare foarte relaxate, si poate încetini de la avansul de 2% din 2013 la 1,2% în 2014, în timp ce China continua sa „alunece” spre un ritm de crestere mai sustenabil pe termen lung, apropiat de 7%. În viziunea noastra, PIB-ul global ar putea avansa cu 3,4%, peste performanta din 2013, dar sub ritmul întrevazut de FMI. Estimarea reflecta atât elanul în crestere al economiei americane alaturi de o revenire modesta în Europa, cât si încetinirea Chinei si Japoniei. În zona emergenta, în special India, Mexic si Brazilia, cresterile pot fi sub asteptari, fiind nevoie de ajustari structurale, care paveaza drumul spre statutul de economii dezvoltate, dar care iau timp îndelungat. În acelasi timp, chiar raportul FMI recunoaste ca probabilitatea cea mai ridicata de intrare în recesiune – de aproximativ 30% – se afla în Europa”, se arata în analiza.
Analistul-sef al XTB România spune ca întrebarea principala pentru economiile dezvoltate este, însa, daca acestea îsi vor atinge limitele politicilor monetare stimulative în 2014. „Obisnuite de ani buni cu masuri neconventionale în SUA, Marea Britanie si Japonia, pietele transmit o stare de calm si detasare în privinta riscurilor. Indicele volatilitatii VIX este la valori asemanatoare cu cele atinse înaintea izbucnirii crizei financiare în 2007. Însa Rezerva Federala se îndreapta spre „temperare”, însemnând reducerea treptata, pâna la oprire, a injectiilor de bani nou-creati în sistem. Oprirea programului QE (quantitative easing) nu înseamna, însa, si retragerea din sistem a cantitatilor uriase (aproape 3 trilioane de USD) introduse dupa criza financiara. Banca Centrala Europeana, pe de alta parte, are în vedere gasirea de modalitati creative pentru a sprijini companiile si cetatenii sa acceseze credite si sa accelereze investitiile si consumul, dincolo de canalul clasic al taierilor de dobânda, aproape epuizat anul acesta”, a declarat Claudiu Cazacu.
El precizeaza ca cel mai important risc provine din aparitia unor semne de supraîncalzire, fie în pietele financiare, fie în inflatie, care sa oblige bancile centrale sa schimbe abordarea. O apasare brusca pe pedala de frâna din partea Rezervei Federale ar avea repercursiuni asupra sistemului financiar si economiei globale în ansamblu. Scumpirea costurilor de împrumut ar îndeparta cumparatorii de piata imobiliara si ar frâna consumul în SUA, transmitându-se ulterior lumii întregi. Ajustarile din pietele financiare ar conduce la un sentiment de incertitudine, care ar prinde nepregatita majoritatea agentilor economici. „Economia mondiala are de evitat si alte riscuri pentru a îsi putea împlini întregul potential de dezvoltare. Pretul petrolului este o variabila importanta. În conditiile în care acordul cu Iranul conduce la o detensionare a investitorilor si politica monetara merge spre normalizare, ieftinirea carburantilor ar putea actiona ca un lubrifiant pentru cresterea economiei mondiale. Totusi, surse de conflict în Orientul Mijlociu, fie legate de relatia Israel-Iran-Arabia Saudita, fie de intensificarea neîntelegerilor din Libia, pot readuce petrolul pe crestere. Efectul ar fi de micsorare a venitului disponibil si apetitului pentru consum în tarile dezvoltate si emergente”, a conchis Cazacu. Costin Nitu, curierulnational.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!