Functionarul public. Definitia din Codul penal

 

Motivare: Constat uimit modul în care se poarta dezbaterea din spatiul public cu privire la raspunderea penala a anumitor categorii de demnitari, functionari, salariati etc. Uimirea mea este amplificata de implicarea în dezbaterea publica a unor oameni care fac legi sau lucreaza cu legi extrem de des si comit erori inadmisibile.

Cristi DaniletProblema: Discutia s-a declansat fata de categoriile sociale care raspund penal pentru anumite infractiuni prevazute în Codul penal. Astfel, infractiunile de luare de mita sau  primirea de foloase necuvenite se comit de „functionar”, iar infractiunea de conflict de interese se comite de „functionar public”. Deci, comiterea acelor fapte de catre  persoane care nu au aceste calitati, nu poate atrage raspunderea penala pentru respectivele infractiuni.

Ce înseamna „functionar public” în Codul penal? Raspunsul este dat de doua articole din Cod.

1. Titul VIII din partea generala a Codului Penal, se numeste „Întelesul unor termeni sau expresii în legea penala”. Art. 140 prevede „Ori de câte ori legea penala foloseste un termen sau o expresie din cele aratate în prezentul titlu, întelesul acestora este cel prevazut în articolele urmatoare, afara de cazul când legea penala dispune altfel”. De aici rezulta doua consecinte: a) atunci când întâlnim un termen în Codul penal care e explicat în Titlul VIII, suntem obligati sa respectam acea definitie; b) nu se poate face trimitere la nicio alta lege: nici de statut al unei profesii, ocupatii, functii, demnitati, nici de organizare sau de functionare a unor institutii, autoritati etc.

2. Art. 147 alin. 1 defineste „Prin functionar public se întelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o însarcinare de orice natura, retribuita sau nu, în serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145” (acest din urma articol arata ca „Prin termenul public se întelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public”).

Cine este „functionar public”? Din alin.1 al art. 147 C.pen. rezulta ca este „functionar public” directorul unei institutii, presedintele unei autoritati, profesorul sau doctorul (indiferent ca lucreaza în sistemul public sau privat, pentru ca desfasoara activitati de interes public – învatamântul si sanatatea), politistul, judecatorul, procurorul, grefierul, ministrul, deputatul, senatorul. Dar si paznicul, femeia de serviciu, electricianul angajat la Senat, Palatul Victoria, instanta, parchet, scoala, spital.

De retinut: Atât timp cât în legea penala se folosesc termeni si expresii cu întelesuri distincte, rezulta ca, în situatia analizata de noi: 1. Nu are importanta daca cel care comite fapta este personal contractual (încadrat potrivit Codului Muncii), functionar public (încadrat potrivit Legii nr.188/1999), functionar public cu statut special (politist), magistrat (judecator, procuror), demnitar (presedintele tarii, parlamentar, ministru, membru CSM). 2. Nu are importanta cum s-a facut recrutarea pe acel post: alegere (presedintele tarii, parlamentari, primari), numire (ministri), concurs (profesori, magistrati, politisti, grefieri). 3. Nu are importanta statutul persoanei respective, adica daca el îsi exercita demnitatea, functia, profesia, ocupatia în baza unei legi generale (codul muncii) ori a unei legi speciale (demnitar, diplomat, magistrat, functionar). Nu are importanta durata mandatului/functiei, salariul/indemnizatia primita. Asadar, pentru a fi subiect activ al infractiunii de conflict de interese, nu are importanta statutul profesional al persoanei care comite fapta, ci doar ca ea sa se încadreze în categoriile la care face referire art. 147 alin. 1 C.pen.

Daca nu s-a înteles Mai sus am facut o expunere juridica si clara. Daca totusi nu m-am facut înteles, am o solutie alternativa: Sa uitam pentru câteva momente de cuvintele „functionar (public)” si sa folosim „calitatea X”, de asemenea, sa gasim exemple de astfel de calitati. Prin urmare, explicatia de mai sus se reduce la: Infractiunea de conflict de interese se sanctioneaza penal când e comisa de cel care are „calitatea X”. Conform definitiilor obligtoriu de respectat date de art. 147 rap. la art. 145 C.pen parlamentarul are „calitatea X”. De aici rezulta ca infractiunea de „conflict de interes” poate fi comisa de un parlamentar.

Concluzie: toata discutia din spatiul public este nu artificiala, ci falsa de-a dreptul. Nimeni nu a spus ca parlamentarii ar fi functionari publici (adica ar avea calitatea reglementata de Legea 188/1999), ci doar ca ei raspund ca „functionar public” (calitatea „X”!) pentru infractiunile din Codul penal care privesc „functionarul public” (art. 147 alin.1 C.pen).

PS Problema de mai sus de solutioneaza în baza cursului de penal general din anul II la facultatea de drept si, eventual, drept penal special din anul III. Orice student la Drept stie astea. Teoretic, ar fi trebuit sa le stie si absolventii. Din ce am vazut zilele astea, constat ca doar unii se pricep, restul îsi dau cu parerea. Si totusi, consultarea unor specialisti sau cel putin citirea Codului penal – nimeni nu poate invoca necunoasterea legii – s-ar fi impus mai înainte de adoptarea oricaror pozitii publice.

PPS Dezbaterea a mai relevat un aspect: dispretul cu care este tratat un corp extrem de numeros de bugetari: functionarii publici. Asta la 14 ani de la aparitia legii lor…

Judecator Cristi Danilet, cristidanilet.wordpress.com

Cuvinte cheie: , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie