Aplicarea legii penale mai favorabile
Introducere
Dupa mai bine de o luna de la intrarea în vigoare a noului Cod penal, cea mai importanta din multitudinea de probleme de drept ridicate si solutionate în practica judiciara, ramâne în continuare aplicarea legii penale mai favorabile pâna la judecarea definitiva a cauzei.
Luând în considerare dispozitiile constitutionale incidente în materia aplicarii legii penale în timp (art. 15 alin. 2), putem spune ca legea penala mai favorabila este, de regula, retroactiva, cu exceptia cazurilor în care legiuitorul a restrâns în mod expres incidenta acesteia.
Principiul constitutional este ca legea nu poate retroactiva, iar legea penala se supune acestui principiu, însa în mod exceptional aceasta este una dintre cele doua specii de legi penale (alaturi de legea contraventionala) care poate retroactiva, dar numai daca dezincrimineaza, este o lege penala noua mai îngaduitoare (inclusiv legea interpretativa) sau este o lege procesual penala (care se aplica imediat, indiferent de data comiterii faptei).
Potrivit art. 4 din noul Cod penal: „Legea penala nu se aplica faptelor savârsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. În acest caz, executarea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta, pronuntate în baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotarârilor judecatoresti privitoare la aceste fapte înceteaza prin intrarea în vigoare a legii noi”.
În studiul de fata vom analiza câteva aspecte utile în ceea ce priveste aplicarea legii penale mai favorabile pâna la judecarea definitiva a cauzei. Este vorba despre întelesul unor termeni sau expresii din domeniul aplicarii legii penale în timp, dintre care mentionam:
- Institutie penala autonoma;
- Aplicare globala;
- Lege penala;
- Situatie tranzitorie;
- Cauza;
- Lex tertia;
- Mitior lex;
- Lege penala mai favorabila etc.
Analizând practica judiciara dupa intrarea în vigoare a noului Cod penal, remarcam faptul ca orientarea instantei supreme si a majoritatii celorlalte instante judecatoresti este în sensul ca incidenta legii penale mai favorabile în conformitate cu dispozitiile art. 5 din noul Cod penal trebuie determinata în raport de institutiile penale autonome (aplicarea pedespei, concursul de infractiuni, recidiva, pluralitate intermediara, cauze care înlatura raspunderea penala etc.).
I. PREZENTAREA MODIFICARILOR ADUSE DE ART. 5 DIN NOUL COD PENAL
În primul rând, pentru a fi mai sugestiva pentru destinatari si practicieni, legiuitorul a schimbat denumirea marginala a textului legal destinat aplicarii legii penale în privinta cauzelor nesolutionate definitiv. Noua denumire marginala este: „Aplicarea legii penale mai favorabile pâna la judecarea definitiva a cauzei”.
În al doilea rând, dupa alin. (1) a fost introdus un alineat fara corespondent în Codul penal anterior, care reglementeaza regimul juridic al actelor normative neconstitutionale, deoarece aceste acte normative, desi îsi înceteaza activitatea, fie total, fie numai partial, continua sa se aplice situatiilor juridice aflate la un moment dat sub imperiul lor, daca sunt mai favorabile.
Noul Cod penal nu a preluat, însa, dispozitiile art. 12 alin. (2), existente în Codul penal din 1969, din ratiuni de inutilitate.
Precizam ca, sub incidenta dispozitiilor art. 5 din noul Cod penal, nu intra situatiile când se aplica legea penala de dezincriminare, care este evident cea mai favorabila specie de legi penale.
În ipotezele avute în vedere de art. 5 din noul Cod penal fapta este prevazuta ca infractiune de toate legile penale succesive, iar în situatiile reglementate de art. 4 fapta nu este prevazuta ca infractiune de legea noua (sau de una dintre legile succesive, daca sunt mai mult de doua asemenea legi). Mihai Adrian Hotca
Citeste mai departe pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!