Medierea in materie penala – Noutati
Medierea este procedura cea mai moderna si avantajoasa de rezolvare a conflictelor, prin comparatie cu procesul clasic, într-o instanta de judecata. Alegând procedura medierii, oamenii pot evita un proces în instanta , care poate fi consumator de timp si resurse financiare importante. Persoanele care aleg sa-si solutioneze prin mediere probelemele, beneficiaza de confidentialitate, de un cadru privat, informal, si fac economii semnificative, evita stresul emotional, îsi pot mentine, salva si chiar îmbunatati relatiile.
Prin mediere pot fi solutionate conflicte/litigii civile, de familie, comerciale, penale, de munca, asigurari etc. divort, partaj, succesiune, pensie de întretinere minor, plan parental
Granituire, partaj sussesoral, recuperare creante, malpraxis, sunt doar câteva dintre litigiile cu care oamenii pot veni în procedura medierii, la mediator si cu care nu trebuie sa mearga neaparat în instanta.
De la data de 1 februarie 2014 doua noi coduri au intrat în vigoare, respectiv Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala.
În legislatia nou intrata în vigoare, printre serioasele modificari ti noutati, se regasesc si o serie de reglementari cu referire la medierea cauzelor penale.
Daca în vechiul Cod penal, partile se puteau împaca pe tot parcursul procesului penal, pe noua legislatie penala împacarea între victima unei infractiuni si suspect/inculpat se poate face numai pâna la citirea actului de sesizare a instantei, si pentru acele infractiuni în cazul carora urmarirea penala are loc din oficiu. Însa retragerea plângerii penale prealabile poate avea loc pe tot parcursul procesului penal, acolo unde legea o prevede, retragerea plângerii poate avea loc deci pâna la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare, în acele cazuri unde, pentru punerea în miscare a actiunii penale este necesara depunerea unei plângeri prealabile.
Atât împacarea partilor cât si retragerea plângerii prealabile au efect extinctiv al procesului penal, doar ca în momente procesuale diferite.
O serie de articole, din Noul Cod de procedura penala si din Noul Cod penal, descriu posibilitatea si conditiile în care inculpatul poate beneficia de neaplicarea unei pedepse sau de amânarea aplicarii unei pedepse, de stingerea actiunii penale sau civile ( art. 7, alin. 2 , C. pr. pen, art. 23, art. 16 , lit. g, art. 80, 83 din Codul penal).
Medierea victima-inculpat poate preveni sau stinge procesul penal.Atât victima unei infractiuni, cât si suspectul/inculpatul, au dreptul de a apela la mediator pe tot parcursul procesului penal , atât în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata. Organele judiciare trebuie sa aduca la cunostinta partilor acest drept ( art. 108, 307, 83 din Codul de procedura penala, art 16 si 23 din noul cod penal, sunt doar câteva dintre prevederile referitoare la medierea în procesul penal.
Acordul de mediere este un impediment la promovarea procesului penal sau continuarea unui proces penal. Asadar, pentru anumite infractiuni, considerate simple, care sunt urmarite la plangerea prealabila, se poate încheia acord de mediere, care duce la încetarea procesului penal.
Acum apare o reglementare noua pe procedura penala, si anume pentru alte infractiuni decât cele urmarite de la plângerea prealabila sau împacare, care sunt sanctionabile de noul Cod penal pana în 7 ani închisoare.
Procurorul, atunci când constata ca nu exista interes public în promovarea actiunii penale, poate renunta la o urmarire penala. Printre conditiile de stabilire daca o urmarire are sau nu interes public, este si aceea de a stabili daca sunt depuse eforturi de catre inculpat de a îndrepta lucrurile negative produse de fapta sa, care, de regula se rezuma la plata prejudiciului.
Daca procurorul ajunge la concluzia ca renunta la urmarirea penala, stabileste un termen de 9 luni de zile, în care inculpatul trebuie sa îndeplineasca obligatiile asumate prin acordul de mediere.
ART. 16 Noul cod penal:
Cazurile care împiedica punerea în miscare si exercitarea actiunii penale
(1) Actiunea penala nu poate fi pusa în miscare, iar când a fost pusa în miscare nu mai poate fi exercitata daca:
a) fapta nu exista;
b) fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savârsita cu vinovatia prevazuta de lege;
c) nu exista probe ca o persoana a savârsit infractiunea;
d) exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate;
e) lipseste plângerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea în miscare a actiunii penale;
f) a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpatului persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoana juridica;
g) a fost retrasa plângerea prealabila, în cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia înlatura raspunderea penala, a intervenit împacarea ori a fost încheiat un acord de mediere în conditiile legii;
h) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;
i) exista autoritate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. e) si j), actiunea penala poate fi pusa în miscare ulterior, în conditiile prevazute de lege.
ART. 23 Noul cod penal:
Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile
(1) În cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot încheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.
(2) Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, în tot sau în parte, pretentiile partii civile.
(3) În cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri în masura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.
Este vorba despre repararea raului produs de catre faptuitor victimei, si ideea acestor noi reglementari este de a aduce în prim plan victima , pentru ca aceasta sa îsi recupereze prejudiciul produs ca urmare a infractiunii, si nu se mai merge pe ideea de pedepsire a a faptuitorului cu orice pret. Justitia restaurativa sau reparatorie functioneaza cu succes în alte state, iar primele încercari de mplementare si la noi a acestui tip de justitie au avut loc cu vreo 10 ani în urma iar acum, iata ca se concretizeaza chiar în legislatia penala si procesual penala.
Victima poate încheia un acord de mediere cu faptuitorul, prin care faptuitorul se obliga la plata unui prejudiciu, la a a-si cere scuze public, la alte demersuri care compenseaza raul facut victimei, iar faptuitorul, prin eforturile lui de reparare a raului produs, poate beneficia de încetarea urmaririi penale, prezentând acordul de mediere procurorului, de încetarea procesului penal, prezentând acordul de mediere judecatorului, de neaplicare unei pedepse, de aplicarea unei pedepse minime, de amânarea aplicarii sau executarii unei pedepse.
Medierea în materie penala si nu numai, este un drept al cetatenilor, al oricarui justitiabil, parti ale unui proces de orice natura ar fi si chiar pe rolul unei instante daca se afla deja, iar organele judiciare si avocatii acestor parti au îndatorirea de a-i încunostiinta despre acest drept.
Mediator, Ana Cristina Margu, ramnic.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!