Fiscul ar putea sa nu accepte deducerea TVA in cazul contribuabililor care au efectuat tranzactii cu partenerii asupra carora s-a deschis un dosar penal
Contribuabilii care au desfasurat operatiuni cu furnizori asupra carora s-a deschis un dosar penal sau care sunt anchetati penal ar putea sa nu isi deduca taxa pe valoarea adaugata din tranzactiile incheiate cu acesti parteneri comerciali, a declarat la solicitarea AvocatNet.ro Adina Vizoli, Manager Senior Taxe, NNDKP Consultanta Fiscala. Mai mult, Fiscul ar putea trimite o sesizare pentru deschiderea unei anchete penale in cazul lor. Desi nu exista un temei legal in baza carora organele fiscale sa poata lua o astfel de decizie, totusi riscul exista, insa contriuabilii au la dispozitie cateva masuri pe care le pot folosi in apararea lor, a adaugat specialistul.
Fiscul ar putea sa nu accepte deducerea TVA in cazul contribuabililor care au efectuat tranzactii cu partenerii asupra carora s-a deschis un dosar penal, a declarat pentru AvocatNet.ro Adina Vizoli, Manager Senior Taxe, NNDKP Consultanta Fiscala.
Cu o astfel de situatie s-ar putea confrunta firmele atunci cand sunt supuse inspectiei fiscale, pentru ca inspectorii ar putea extinde controlul si asupra partenerilor acestora.
Mai exact, in cadrul inspectiilor fiscale realizate cu precadere in scopul rambursarilor de TVA, echipa de inspectie fiscala are dreptul sa solicite suspendarea inspectiei pentru realizarea unor controale incrucisate la nivelul furnizorilor contribuabilului verificat, ne-a explicat Adina Vizoli.
In urma acestor controale incrucisate, a continuat specialistul, poate aparea situatia in care se identifica existenta unui dosar penal la nivelul furnizorilor sau deschiderea unei anchete penale ca urmare a sesizarii unor elemente caracteristice evaziunii fiscale (de exemplu: nedepunerea decontului de TVA si implicit neplata datoriilor TVA inregistrate).
„In situatia in care aceste nereguli sunt identificate in legatura cu tranzactiile realizate cu contribuabilul supus inspectiei fiscale pentru scopul rambursarii TVA, de cele mai multe ori pot exista suspiciuni cu privire la realitatea operatiunilor realizate. In aceste situatii, masura luata de echipa de inspectie fiscala a fost neadmiterea deducerii TVA la nivelul beneficiarului si uneori trimiterea unei sesizari pentru deschiderea unei anchete penale”, a subliniat Adina Vizoli.
Aceasta a atentionat ca din punct de vedere al prevederilor legale, nu exista temei de drept care sa prevada neadmiterea deducerii TVA atunci cand exista suspiciunea de evaziune fiscala, asa cum exista, de exemplu, prevederi legale pentru neadmiterea deducerilor fiscale in cazul tranzactiilor realizate cu contribuabilii carora li s-a anulat codul de inregistrate in scopuri de TVA sau au fost declarati inactivi.
AvocatNet.ro a solicitat si punctul de vedere al ANAF, referitor la posibilitatea ca organele fiscale sa nu accepte deducerea TVA in cazul contribuabililor care realizeaza operatiuni cu parteneri asupra carora s-a deschis un dosar penal, precum si reglementarile in baza carora poate fi luata o astfel de decizie, insa autoritatea nu a oferit un raspuns pana acum.
Potrivit Adinei Vizoli, prevederile legislatiei romane in materie de TVA trebuie privite din prisma acquis-ului comunitar, obligatoriu la nivelul tuturor statelor membre UE. Intrucat prin Tratatul de Aderare, Romania s-a obligat, printre altele, sa respecte acquis-ul comunitar in domeniul TVA, se retine ca trebuie respectate si deciziile emise de Curtea Europeana de Justitie (CEJ) in materie de TVA.
„In acest sens, CEJ s-a pronuntat in foarte multe cazuri referitoare la dreptul de deducere a TVA in tranzactii susceptibile de frauda sau evaziune fiscala (cum ar fi cazurile Axel Kittel si Recolta, Optigen si Fulcrum, Mahagében si Dávid etc.). In toate aceste exemple, CEJ a retinut ca dreptul de deducere a TVA ramane dobandit si in cazul operatiunilor susceptibile sau identificate ca fiind frauduloase atunci cand se dovedeste ca beneficiarul a actionat de buna-credinta in relatia contractuala cu furnizorul, nefiind disponibile mijloace obiective care sa indice ca acesta ar fi fost implicat sau ar fi avut cunostinta cu privire la existenta unor nereguli pe lantul de distributie”, a punctat Manager Senior Taxe, NNDKP Consultanta Fiscala.
Cu toate acestea, exista posibilitatea ca autoritatile fiscale sa nu tina cont de aspectele prezentate anterior, arata sursa citata.
Daca se intampla acest lucru, atunci, pentru a proba prezumtia de buna-credinta in conformitate cu deciziile formulate de CEJ, contribuabilii ar trebui mai degraba sa ajunga in fata unei instante judecatoresti, a adaugat reprezentantul NNDKP.
„Asadar, in urma incheierii actului de control, contribuabilul are posibilitatea sa formuleze o contestatie administrativa, in termen de 30 zile de la comunicarea actului de control, sub sanctiunea decaderii. Desi termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile, in general acest termen este depasit. Mai mult, in situatia in care exista pe rol formulata si o sesizare a organelor penale pentru investigarea aspectelor fiscale contestate, solutionarea contestatiei se va realiza doar dupa finalizarea anchetei penale. Ulterior primirii raspunsului la contestatie, in functie de acesta, contribuabilul ar putea fi supus unei noi verificari pe acelasi capat de cerere sau, in situatia respingerii contestatiei, se poate indrepta catre instantele judecatoresti pentru solutionarea cauzei”, a spus Adina Vizoli.
Citeste mai departe pe avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!