Hotarare CJUE cu privire la accesul clientilor unui furnizor de acces la internet la un site web care aduce atingere dreptului de autor
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a dat publicitatii joi, 27 martie 2014, hotarârea în cauza C-314/12.
Un furnizor de acces la internet poate fi obligat sa blocheze accesul clientilor sai la un site web care aduce atingere dreptului de autor. O astfel de somatie si executarea acesteia trebuie însa sa asigure un just echilibru între drepturile fundamentale în cauza.
Constantin Film Verleih, o întreprindere germana care detine, printre altele, drepturile asupra filmelor „Vikingul Vic”[1] si „Pandorum”, precum si Wega Filmproduktionsgesellschaft, o întreprindere austriaca care detine drepturile asupra filmului „Panglica alba”[2], au constatat ca filmele lor puteau fi vizionate sau chiar descarcate, fara acordul acestora, de pe site-ul internet „kino.to”[3]. La cererea acestor doua întreprinderi, instantele de judecata austriece au interzis societatii UPC Telekabel Wien, un furnizor de acces la internet cu sediul în Austria, sa furnizeze clientilor sai accesul la acest site. UPC Telekabel considera ca nu îi poate fi aplicata o asemenea interdictie. Astfel, la data savârsirii faptelor, aceasta nu avea nicio relatie comerciala cu operatorii site-ului kino.to si nu s-ar fi stabilit niciodata ca propriii clienti ar fi actionat în mod nelegal. În plus, UPC Telekabel sustine ca diferitele masuri de blocare susceptibile sa fie aplicate puteau, în orice caz, sa fie eludate tehnic. În sfârsit, unele dintre aceste masuri ar fi excesiv de costisitoare.
Sesizata cu litigiul în ultima instanta, Oberster Gerichtshof (Curtea Suprema, Austria) solicita Curtii de Justitie sa interpreteze Directiva Uniunii privind dreptul de autor[4], precum si drepturile fundamentale recunoscute de dreptul Uniunii. Directiva prevede posibilitatea titularilor de drepturi sa solicite pronuntarea unei ordonante presedintiale împotriva intermediarilor ale caror servicii sunt folosite de terti pentru a aduce atingere drepturilor lor[5]. UPC Telekabel apreciaza ca nu poate fi calificata drept intermediar în acest sens.
Prin hotarârea pronuntata astazi, Curtea raspunde Oberster Gerichtshof ca o persoana care pune la dispozitia publicului pe un site internet obiecte protejate fara acordul titularului de drepturi utilizeaza serviciile furnizorului de acces la internet al persoanelor care acceseaza aceste obiecte. Astfel, un furnizor de acces precum UPC Telekabel care permite clientilor sai sa acceada la obiecte protejate puse la dispozitia publicului pe internet de un tert este un intermediar ale carui servicii sunt folosite pentru a aduce atingere dreptului de autor.
Citeste mai departe pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!