FMI a redus estimarea de crestere economica pentru Romania in 2014
Economia României se afla în recesiune tehnica, iar estimarile institutiilor internationale trec prin revizuiri negative. Daca evolutia descrescatoare se confirma, riscul unui nou an cu recesiune nu este exclus.
Fondul Monetar International (FMI) a redus estimarea de crestere economica pentru România în 2014. Institutia internationala, ca de altfel majoritatea analistilor si economistilor, revizuieste prognozele cel putin o data pe an, iar estimarile nu sunt de regula atinse. Totusi, asa cum precizeaza si reprezentantii FMI, predictiile arata cu destula acuratete trendul pe care se afla o economie, chiar daca nu sunt atinse cifrele din raport.
În ultimul raport, FMI considera ca România va avea o crestere economica de 2,4% în acest an, dupa ce anuntase, în comunicatul din iulie, ca avansul PIB va fi de 2,8%. Se pare ca discutiile din iulie avute cu reprezentantii români au fost prea optimiste, mai ales ca revizuirea de la mijlocul anului reprezenta o majorare fata de prognoza de la începutul anului, când se indica o crestere de doar 2,2%.
De aici si discutiile aparute în spatiul public, fiecare oficial având posibilitatea sa îsi aleaga ce baza de raportare doreste, adica revizuire pozitiva sau negativa.
Daca ne uitam la trendul pe care prognozele FMI le indica, asa cum se spune ca ar trebui privite estimarile, putem spune ca economia tarii noastre „se da în leagan“. Adica, ba arata ca merge în sus, ba se duce brusc în jos. În fapt, cam asa si arata economia. Desi porneste cu baze relativ bune din anul precedent, pe parcurs apar o multime de probleme care nu doar ca stopeaza avansul, dar îl si transforma în scadere. Probleme care, de cele mai multe ori, sunt create de cei care ne conduc si mai rar de turbulensele din exterior.
Spre exemplu, anul acesta a consemnat aparitia unor accize noi (cum sunt cele de la combustibili, care afecteaza pe toata lumea, si companiile din sectorul privat si populatia, dar si bugetul de stat) si majorarea altora. Sau taxa pe stâlp ori nivelul de curs la care au fost calculate accizele. Guvernul, în goana dupa bani, a considerat ca populatia si companiile au suficiente rezerve pentru a achita dari noi, numai ca realitatea s-a dovedit a fi mult diferita. Vânzarile de combustibili (ca si cele de energie în general, gaze si electricitate) s-au diminuat, principalii consumatori – companiile de transport – preferând sa alimenteze din alte tari atunci când au posibilitatea. În consecinta, au scazut si încasarile la buget. Aurel Dragan, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!