Gheorghe Florea, presedinte UNBR: 2014 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru avocatura
Alina Matei: Mulțumesc, domnule Președinte, pentru că ne întâlnim pe acest final de an. Vom vorbi despre cum se prezintă avocatura și ce mai e de făcut. A fost 2014 un an dificil pentru avocatură?
Gheorghe Florea: 2014 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru avocatură nu numai la nivel naţional, dar şi european. Este un an în care acumulările sub foarte multe aspecte privind profesia au culminat şi reclamă schimbări de mare complexitate în privinţa strategiei de dezvoltare profesională pe care o vom urma în continuare, atât la nivel de uniuni profesionale, cât şi la nivel individual. Directiva serviciilor, care a avut termen de transpunere în 2009, abia acum începe şă-şi arate efectele în ţările UE, după ce s-au tot făcut paşi mai mult sau mai puţin greşiţi la nivelul legislaţiilor naţionale în contextul implementării ei şi a început să se contureze o jurisprudenţă UE. Nu ne mai putem referi la dificultăţile avocaturii strict în România fără a ne raporta la problemele pe care le întâmpină această profesie în Uniunea Europeană pentru că suntem din ce în ce mai interconectaţi din punct de vedere legislativ, economic, tehnologic.
Cum Directiva UE nu poate face diferenţa dintre dreptul anglosaxon şi cel continental şi pentru că plasează avocatura într-un cadru de reglementare comun cu ceilalţi profesionişti din domeniul comerţului (chiar cu excepţiile de rigoare pentru profesiile autoreglementate), efectele acesteia au fost şi sunt disruptive, mai ales pentru avocaţii din statele de drept continental. Iată că dintr-o dată, inclusiv în terminologia din legislaţia naţională, avocaţii au devenit prestatori de servicii, clienţii au devenit consumatori, iar avocatura e privită ca „piaţă”, lucruri de neconceput în urmă cu câţiva ani doar. O tradiţie de secole este negată brusc prin acte normative şi efectele se văd abia acum, când principiile fundamentale care au asigurat continuitatea profesiei încep să-şi piardă din forţă sub impactul avalanşei de reglementări care ating profesia impunând legile de drept comun ale comerţului.
De aceea, sunt de părere că ar fi fost necesară o Directivă separată a profesiilor reglementate, care să ţină cont de principiile fundamentale, care sunt total diferite de regulile care guvernează comerţul. Iată că aceste confuzii îşi arată efectele abia acum, când guvernele mai multor state pregătesc proiecte de reformă a profesiilor liberale, fără a avea o viziune corectă a ceea ce înseamnă avocatura sub aspectul principiilor ei fundamentale.
Citeste interviul integral pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!