Romania nu mai produce nici 2% din bumbacul de care ar avea nevoie

 

Am construit apartamente de lux în locul fostelor ţesătorii şi am rămas cu ruine în loc de filaturi. Atât mai păstrăm astăzi din industria bumbacului, după ce fabricile au fost rase, iar utilajele – topite la fier vechi. De ani de zile nu ne mai producem singuri ţesăturile, ci le cumpărăm din ţările în care, cândva, le vindeam pe bani frumoşi. Şi ne mândream cu titlul de al cincilea mare exportator de pânzeturi din bumbac.

bumbac organic, etichete haine„În anii ’80, toată Europa cumpăra ţesături de la Bucegi Pucioasa. Au început să dărâme pereţii. Instalaţiile de cupru şi aluminiu din pereţi au fost trase şi vândute la fier vechi”, spune Ioan Negulescu, fost angajat al fabricii Bucegi din Pucioasa.

„Interesul a fost „o iau, gata, o vând şi-mi iau banii şi-mi iau valea””, spune şi Ion Ciocşan, fost director la Întreprinderea Textilă Trainica.

România nu mai produce astăzi nici 2% din firele de bumbac de care ar avea nevoie ca să-şi îmbrace populaţia. În anii ’70, era al cincilea mare exportator mondial. Ţesăturile şi textilele româneşti ajungeau, sub formă de prosoape, lenjerii sau metraje în magazine de pe toate continentele.

Astăzi importăm ţesături din ţările în care, cândva, vindeam mii de tone în fiecare an.

Din cele 820 de fabrici de textile de dinainte de ’89, mai funcţionează astăzi câteva zeci. Din 86 de filaturi şi tesătorii de bumbac, mai avem opt. Restul au fost devalizate şi demolate pentru a deveni materie de schimb în afaceri imobiliare.

Aşa s-a întâmplat cu două dintre secţiile ţesătoriei Suveica din Bucureşti, odinioară cel mai mare producător de prosoape din ţară.

Citeste mai departe pe digi24.ro

Cuvinte cheie: , ,

Comentarii oprite

Ne pare rău! Publicarea de comentarii nu este permisă.

Distribuie