Presedintele Romaniei a trimis Parlamentului spre reexaminare legea de modificare a Statutul alesilor locali

 

Vineri, 15 ianuarie 2016 presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, informeaza intr-un comunicat de presa Administratia Prezidentiala.

klaus iohannis 1”Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, in forma transmisa la promulgare, modifica dispozitiile referitoare la incetarea de drept a calitatii de consilier local si de consilier judetean, respectiv la incetarea de drept a calitatii de primar si de presedinte al consiliului judetean. In urma modificarii introduse la articolul unic pct. 1 si pct. 2, aceste calitati inceteaza in caz de condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate cu executare. Totodata, actul normativ trimis la promulgare completeaza art. 15 alin. (2) cu o noua litera, lit. e1), prin care se deroga de la regula nou instituita, in cazul mandatelor de primar si de presedinte al consiliului judetean. Astfel, acestea vor inceta de drept in caz de condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale.

Valoarea sociala protejata prin dispozitiile referitoare la incetarea mandatului alesilor locali este integritatea acestuia in exercitarea demnitatii publice pentru care a fost ales si pentru care i-a fost acordata increderea de catre alegatori. De aceea, condamnarea in sine este cea care atrage pierderea integritatii si nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de catre instanta judecatoreasca. Or, modificarea Legii privind Statutul alesilor locali, in forma transmisa la promulgare, ar putea afecta lupta impotriva coruptiei, precum si eficienta cadrului legislativ in materie de integritate.

In ceea ce priveste modificarile introduse la articolul unic pct. 1 si pct. 2 din legea transmisa la promulgare, apreciem ca circumstantierea incetarii de drept a calitatii de consilier local, consilier judetean, primar si presedinte al consiliului judetean doar pentru situatia in care prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva s-a dispus condamnarea la o pedeapsa privativa de libertate cu executare este de natura a afecta exercitarea functiilor publice respective. Astfel, in opinia noastra, continuarea exercitarii vreuneia dintre aceste functii de catre o persoana condamnata penal, fie chiar si in baza unei hotarari judecatoresti definitive la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, plaseaza sub semnul vulnerabilitatii chiar exercitarea mandatului de ales local.

Mentionam ca Titlul III din Codul penal stabileste tipurile de pedepse – principale, complementare si accesorii – precum si modalitatile de individualizare a acestora. Astfel, potrivit art. 53 din acelasi act normativ, pedepsele principale sunt: detentiunea pe viata, inchisoarea si amenda. Conform art. 60 Cod penal, inchisoarea consta in privarea de libertate pe durata determinata, cuprinsa intre 15 zile si 30 de ani, si se executa potrivit legii privind executarea pedepselor. Individualizarea executarii pedepsei este ulterioara aplicarii acesteia si se realizeaza de instanta daca sunt indeplinite conditiile prevazute de Codul penal. In acest caz, instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei inchisorii sub supraveghere, situatie in care pedeapsa nu se executa in penitenciar, insa, executarea ei se realizeaza prin indeplinirea unor masuri de supraveghere specifice dispuse de instanta pe parcursul termenului de supraveghere. In acest context, subliniem ca in ceea ce priveste incetarea de drept a mandatului de ales local, in forma actuala a Legii nr. 393/2004 se face referire numai la tipul de pedeapsa aplicata (privativa de libertate), fara a distinge sub aspectul modului de individualizare a executarii pedepsei aplicate, ceea ce – in opinia noastra – corespunde atat intereselor generale ale societatii in ansamblul ei, cat si intereselor comunitatilor locale. Or, aceasta noua optiune a legiuitorului, propusa prin legea transmisa la promulgare, de schimbare a politicii penale in aceasta materie nu poate fi justificata prin prisma vreunui argument ce tine de ratiuni de stabilitate si de eficienta legislativa. Dimpotriva, continuarea exercitarii mandatului de catre o persoana condamnata cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere este de natura a aduce atingere unor principii elementare ce tin de morala publica, de specificul functiei exercitate, de integritate si, nu in ultimul rand, de increderea cetatenilor in reprezentantii locali. Mai mult, consideram ca interventia legislativa conduce la ideea ca integritatea este adaptata in functie de circumstante, cand in realitate, conduita ar trebui stabilita in acord cu principiile, si nu invers.

Derogarea prevazuta in norma de la pct. 3 din legea transmisa la promulgare de la regula nou instituita la articolul unic pct. 2 din aceeasi lege, in ceea ce priveste infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal apare, mai degraba, ca o concesie facuta de legiuitor procesului de integritate si de eliminarea a coruptiei in exercitarea functiilor si demnitatilor publice. Aceasta concesie este insa circumstantiata, sfera ei fiind foarte restransa. Astfel, in cazul acestor infractiuni, lipsa unei conditionari cu privire la modul de individualizare a executarii pedepsei privative de libertate vizeaza doar incetarea de drept a calitatii de primar sau a aceleia de presedinte al consiliului judetean, nu si a celei de consilier local si de consilier judetean.

In acelasi timp, referirea limitativa la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal exclude din sfera de aplicare celelalte infractiuni de coruptie si de serviciu, astfel cum sunt sistematizate in Titlul V din Codul penal (art. 289- 309). Mentionam ca, in cadrul acestui titlu, Capitolul I include in categoria infractiunilor de coruptie – pe langa infractiunile de luare de mita si dare de mita – si infractiunile de trafic de influenta si de cumparare de influenta. Or, pentru asigurarea coerentei legislative in cadrul luptei anticoruptie, solutia legislativa ar fi trebuit sa acopere, pe langa aceste infractiuni, si situatia condamnarilor definitive pentru infractiunile prevazute in vechiul Cod penal (art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare) si in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicit reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali”, se arata in cererea de reexaminare formulata de presedintele Romaniei.

Cuvinte cheie: , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie