Guvernul cheltuie cu bugetarii ca inainte de criza, desi numarul de functionari a scazut
Cheltuielile de personal din administratie au crescut, într-un singur an, cu 700 de milioane de euro. Cifra este nejustificata si neadaptata la tendintele globale, de înghetare completa a acestor costuri. Din fericire, probabil ca i-a panicat suficient si pe guvernanti, care se zbat de o luna în declaratii privind reducerea acestor cheltuieli, chiar daca metodele gasite frizeaza absurdul. Între acestea, impunerea unui salariu minim diferentiat de la stat la privat si elaborarea unei noi legi a salarizarii unitare, desi atât sindicatele, cât si mediul privat afirma ca actualele norme ar fi bune, doar ca nu sunt aplicate
Dupa ce guvernul Boc a fost doborât, practic, de decizia scaderii abrupte a cheltuielilor din administratia publica, actualul Executiv a reusit sa cheltuiasca, în primele cinci luni ale anului (din pacate, ultimele cifre oficiale disponibile dateaza de la 31 mai), cu o cincime mai mult decât în acelasi interval de anul trecut. Si asta, desi numarul de functionari a scazut, între timp, cu 15.000. În cifre, este vorba de o crestere a cheltuielilor cu aproape 3,2 miliarde de lei – circa 700 de milioane de euro, suma ce include si reîntregirea lefurilor. Pentru comparatie, Autostrada Soarelui, care leaga Capitala de Constanta, a costat cu circa 100 de milioane de euro mai putin.
Asadar, masurile de corectare ale acestei anomalii nu erau numai necesare, ci nu mai puteau fi amânate. Prin urmare, de o luna, guvernantii se întrec în declaratii pe tema reducerii efectivelor de functionari publici. Unele dintre ele s-au concretizat deja, prin OUG nr. 77/2013, ce urmeaza sa intre în vigoare la începutul lunii august. Actul normativ prevede desfiintarea tuturor posturilor vacante din sectorul bugetar (cu exceptia sistemului sanitar si educational). În cuvintele premierului Ponta, „vor fi desfiintate aproape 60.000 de posturi vacante, posturi fie neocupate, fie nebugetate, pastrate în general în diverse structuri pe acel principiu unu la sapte si pentru pastrarea functiilor de conducere care aveau nevoie sa aiba în spate un numar de posturi, chiar si vacante“. Face astfel referire la obligatia impusa prin actuala lege a salarizarii personalului din administratie, potrivit careia un post nu poate fi ocupat decât daca alte sapte sunt desfiintate, prevedere anulata prin aceasta OUG. Asadar, un prim paradox: pentru solutionarea unei probleme reale (mentinerea si finantarea artificiala a anumitor posturi), s-a ajuns la o solutie extrema: revenirea la principiul toxic „unu la unu“, respectiv la un post ocupat devenit vacant, un post ocupat, principiu care nu poate duce la reducerea sustenabila, pe termen mediu si lung, a aparatului administrativ.
În continuare, ordonanta impune concedierea a circa 2.900 de persoane din aparatul central al ministerelor, angajarea a o mie de persoane la nivelul administratiei publice locale si obligatia ca numarul total al functiilor de conducere sa nu depaseasca 12% din personal.
Citeste articolul integral pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!