Memoriul si petitia online cu solicitarile mediatorilor
Demersurile facute pentru pregatirea adunarii publice incep sa se concretizeze, dupa cum rezulta din mesajul transmis pe adresa redactiei de initiatoarele adunarii:
„In urma solicitarilor si a discutiilor de la intalnirea din 13 octombrie 2016 am adoptat varianta acestui document care va fi tiparit si semnat de toti cei ce vor participa la adunarea publica din 26 octombrie 2016. Totodata vom lansa o petitie online doar cu solicitari pentru a fi semnata de cat mai multi colegi. Pe aceasta cale va multumim pentru implicare. Speram ca am atins tot ceea ce ne doare pe toti.
MEMORIU
Către:
Consiliul de Mediere
Spre Ştiinţă:
Ministerul Justiţiei
Guvernul României
Parlamentul României
Comisia Europeană/Parlamentul European
Încă din anul 2006, România a legiferat prin Legea 192/2006 medierea și profesia de mediator, lege ce a fost completată și modificată, în câteva rânduri. Medierea, conform acestei legi, s-a dorit a fi și o alternativă la instanța de judecată, prin punerea la dispoziția cetățenilor a unei proceduri prin care aceștia să-și soluționeze pe cale amiabilă conflictele/ disputele.
Unul din beneficiile implementării medierii, ar fi fost acela de a degreva instanțele de judecată din România, reducându-se astfel substanţial cheltuielile statului cu procese laborioase, care multe dintre ele, ar fi putut fi evitate, cel puţin în speţe de natură comercială, familială, succesiuni, partaje, grăniţuiri, etc. ceea ce nu s-a întâmplat până la această dată (anul 2016). Instanțele de judecată din România sunt în continuare copleșite de numărul mare de dosare, penitenciarele și aresturile sunt extrem de aglomerate, iar cetățenii și chiar unii reprezentanți ai instituțiilor statului, după 10 ani, nu cunosc beneficiile și avantajele procedurii de mediere.
Există un corp profesional al mediatorilor de peste 6.300 de practicieni autorizați și 10.000 de persoane care au fost instruite. Însă, numărul mediatorilor care efectiv practică profesia este de maxim 3 %. În același timp, în țara noastră, peste 6 milioane de cetățeni își caută dreptatea doar în instanțele de judecată. Din acest motiv, soluționarea litigiilor pe calea instanțelor de judecată grevează bugetul de stat cu costuri de peste 20 miliarde de USD.
Dorința practicienilor medierii din România este de a contribui la prevenirea și soluționarea constructivă a conflictelor dintre părţi, în mare parte prin metode amiabile și soluții necostisitoare, reciproc avantajoase și trainice, ca un semn al maturităţii şi evoluţiei societăţii.
Profesia de mediator este o punte de legătură între cetățenii aflați în conflict și o soluție rapidă și convenabilă pentru degrevarea Justiției.
În anul 2003 Ministerul Justiției a decis să se implice activ în susținerea medierii, considerând-o o alternativă viabilă de soluționare a numeroaselor litigii aflate pe rolul instanțelor și totodată a contribuit decisiv la apariția, în 2006, a primei forme a Legii privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Principalele atribuții conferite de lege organismului au fost și sunt executive și de reglementare: autorizarea celor care doresc să devină mediatori, publicarea și actualizarea tabloului mediatorilor, autorizarea furnizorilor de formare și a programelor de formare, promovarea profesiei.
În continuare, în mod firesc, lucrurile ar fi trebuit să se îndrepte spre înființarea unui Congres, cu propunere de modificare a legii, după consultarea Corpului Profesional și în acord cu voința acestuia. În acest mod, procesul de consultare cu mediatorii ar fi devenit unul profund și cu caracter permanent, ceea ce ar fi conferit credibilitate și încredere hotărârilor Consiliului de Mediere.
În contradicție cu această evoluție firească, Consiliul de Mediere a început treptat să se impună abuziv în relația cu mediatorii, urmărind să controleze profesia şi încălcând adeseori drepturile mediatorilor. Consiliul de Mediere și-a înțeles în mod greșit rolul, adoptând în nenumărate rânduri decizii împotriva intereselor mediatorilor. Astfel, a inventat taxe neprevăzute de lege, le-a majorat după bunul său plac, a îngrădit dreptul mediatorilor de a candida, de a vota, a adoptat hotărâri prin care a încălcat legea sau a adăugat la aceasta, în funcție de interesele grupurilor care au condus instituția.
De-a lungul timpului, la conducerea Consiliului de Mediere, s-au succedat o seamă de membri aleşi prin vot direct de către Corpul Profesional al Mediatorilor. De fiecare dată au existat mari semne de întrebare şi reale frământări privind corectitudinea alegerilor membrilor Consiliului de Mediere, din cauza modalităţilor netransparente și restrictive de desfăşurare a acestora.
Demersurile iniţiate de membrii Consiliului de Mediere nu au avut rezultatele scontate şi promise Corpului Profesional al Mediatorilor.
Majoritatea protocoalelor cu autorităţile statutului sau alte instituții nu au produs efecte iar scopurile pentru care au fost încheiate nici pe departe atinse.
Promovarea medierii către cetăţeni a fost deficitară, majoritatea nefiind informaţi nici până în prezent despre dreptul de a apela la procedura medierii, despre avantajele şi beneficiile acesteia în raport cu procesul din instanța de judecată.
De la apariția sa, Legea nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator a suferit o serie de modificări, care din nefericire nu și-au atins scopul, acela de a lărgi sfera de practică a medierii, deoarece nu au fost initiate după un proces de consultare a Corpului Profesional al Mediatorilor și nu au avut în vedere necesitățile reale ale profesiei.
În prezent, Legea nr.192/2006 are nevoie urgentă de modificări și corelări ca urmare a deciziilor succesive ale Curții Constituționale, care au redus în mod drastic activitatea, chiar și așa scăzută, a mediatorilor. Prezentul proiect de modificare a legii, aflat în Senatul României, nu este de natură să redreseze profesia, ci mai degrabă activitatea de formare inițială a mediatorilor. De altfel, proiectul este rezultatul viziunii majorității membrilor Consiliului de Mediere și nu rezultatul unui proces consultativ pe scară largă, în cadrul unei adunări a mediatorilor, de tip Congres-Conferință Națională.
Modalitatea în care se desfășoară procesul de formare inițială în profesia de mediator este departe de a genera un sistem bazat pe calitate. Serviciul de formare este furnizat de entități private autorizate de Consiliul de Mediere, ce are această atribuție conferită prin lege. Până în prezent, desi legea oferă această posibilitate, niciun program postuniversitar de nivel master al vreunei universități acreditate din România nu a fost avizat de Consiliul de Mediere.
Deoarece legea nu prevede în mod expres incompatibilitatea între calitatea de membru în Consiliu și aceea de formator activ/asociat într-o școală de formare, toți cei care au deținut calitatea de membru în Consiliul de Mediere de-a lungul timpului, fie au fost formatori activi, fie au devenit formatori pe parcursul mandatului sau și-au autorizat propriile școli de formare cu formatori angajați. La toate acestea s-a adăugat un examen de absolvire formal ce nu a diferențiat calitativ și nu a generat decât o concurență de tip cantitativ între furnizorii de formare.
Formarea continuă a mediatorilor a urmat aceeaşi linie ca şi cea iniţială. Deşi nivelul de practică al medierii a fost unul redus(aspect confirmat şi de statisticile furnizate de instanţe şi parchete) membrii consiliilor de mediere au luat hotărâri prin care au impus obligativitatea pentru mediatori de a urma cursuri de formare continuă. Multe din aceste cursuri sunt furnizate de școlile de formare deținute de membri sau foști membri ai Consiliilor de Mediere.
În prezent, pe rolul instanțelor de judecată există peste 100 de dosare în care ca și părți figurează fostul și actualul Consiliu de Mediere și mediatori. Aceasta, cu toate că există calea amiabilă de soluționare a conflictelor, respectiv medierea, iar Consiliul de Mediere a emis o hotărâre prin care astfel de divergențe din cadrul Corpului Profesional ar fi trebuit supuse unei proceduri de mediere.
Resursele financiare ale Consiliului de Mediere au însemnat în toți acești ani banii mediatorilor. Proveniți majoritatea din taxele de autorizare și în foarte mică măsură din alte surse, acești bani au fost cheltuiți de actualul consiliu și cele anterioare fără un minim de aprobare, justificare și transparență. Membrii consiliilor de mediere au avut indemnizațiile pe care le-au dorit și au cheltuit banii instituției după cum au considerat de cuviință. În prezent, cheltuielile cu indemnizațiile membrilor Consiliului de Mediere se cifrează la suma anuală de 708.418 lei(lunar aprox. 59.000 lei) iar deficitul depășește în medie 100.000 lei/lună.
Situația financiară precară în care se găsește instituția care, conform legii, promovează activitatea de mediere și reprezintă interesele profesionale ale mediatorilor, este rezultatul modului în care actuala conducere a instituției și cea anterioară au gestionat resursele financiare provenite exclusiv din banii mediatorilor. Refuzul actualului Consiliu de Mediere de a adopta măsurile necesare reducerii deficitului existent(reducerea indemnizațiilor membrilor- foarte mari comparativ cu nivelul scăzut al activității mediatorilor din țară și reducerea cheltuielilor cu personalul angajat- supradimensionat față de activitatea din ultimii doi ani) ne întărește convingerea că în foarte scurt timp, instituția va intra în incapacitate de plată, cu consecințe grave pentru profesia noastră.
În prezent, medierea și profesia de mediator au ajuns într-o situație limită. Lipsită de resurse financiare, dezorganizată, cu un nivel aproape zero de încredere al potențialilor beneficiari de servicii de mediere și chiar al propriilor membri, profesia se îndreaptă încet dar sigur spre desființare.
Pentru aceste motive, solicităm actualului Consiliu de Mediere:
1. Convocarea Conferinţei Naţionale a mediatorilor, nu mai târziu de 30 noiembrie 2016, la care să participe toţi mediatorii şi care să poată lua decizii cu ½+1 din numărul celor prezenţi. Mediatorii care nu pot participa pot transmite prin procură notarială dreptul unui alt mediator prezent de a vota în numele său.
În cadrul acestei Conferinţe pe ordinea de zi vor figura obligatoriu următoarele puncte:
a. Modificările legislative – oportunitatea lor şi amendamentele ce pot fi aduse actualului proiect;
b. Validarea actualului Statut al profesiei;
c. Prezentarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi aprobarea acestuia;
d. Înființarea Comisiei de Cenzori și alegerea membrilor acesteia dintre mediatorii care doresc şi au competenţele necesare;
e. Adoptarea unei rezoluții privind realizarea unei platforme online pentru consultarea mediatorilor cu privire la alegeri, hotărârile Consiliului de Mediere şi deciziile preşedintelui CdM de interes major pentru profesie;
f. Stabilirea cuantumului indemnizațiilor membrilor Consiliului de Mediere;
g. Prezentarea cererilor de oferte ( minim 5 oferte) și alegerea firmei ce va efectua auditul general extern pentru ultimii 5 ani;
h. Adoptarea unei rezoluții privind instituirea în Codul de etică și deontologie al membrilor Consiliului de Mediere a incompatibilității între calitatea de formator activ/asociat în școală de formare și acea de membru în Consiliul de Mediere;
i. Stabilirea provizorie, până la momentul reglementării prin lege, a cuantumului contribuției mediatorilor la susținerea cheltuielilor minime de funcționare a Consiliului de Mediere;
j. Revocarea membrilor actualului Consiliu de Mediere.
2. Dispunerea unei cereri de oferte în vederea efectuării unui Audit General extern (pentru ultimii 5 ani).
3. Abrogarea imediată a recentelor hotărâri privind majorarea taxei profesionale și sancționarea mediatorilor care nu achită această taxă. (Hotărârile 30/O/08.08.2016, 31/O/08.08.2016);
4. Sistarea imediată a plăţii indemnizaţiilor membrilor CdM, până la aprobarea în Conferinţă Naţională, de către mediatori, a cuantumului acestora.
5. Suspendarea actualilor membri ai Consiliului de Mediere din calitatea de formatori, respectiv retragerea acestora din calitatea de asociați în școlile de formare de mediatori pe care le dețin, pe durata mandatului în Consiliul de Mediere; solicităm ca actualii membri ai Consiliului de Mediere să facă publice aceste dovezi până la data de 15.11.2016;
6. Publicarea pe site-ul Consiliului de Mediere a anunțului privind convocarea Conferinței Naționale până la data de 10.11.2016;
7. Publicarea acestor solicitări pe site-ul CdM, până cel târziu la data de 30.10.2016.
În cazul în care Consiliul de Mediere nu va da curs prezentelor solicitări, noi, mediatorii care participăm la acest protest şi cei care au aderat on-line prin semnătură la acest Memoriu, dorim să găsim soluții fără a mai consulta membrii actualului Consiliu de Mediere şi vom efectua demersurile care se impun în vederea convocării Conferinței Naționale de către Corpul Profesional al Mediatorilor. Totodată, vom continua protestele până când membrii actualului Consiliu de Mediere îşi vor da demisia.
Solicităm instituţiilor Statului implicarea lor directă, pentru ca medierea şi profesia de mediator să ajungă un instrument eficient, pus la dispoziţia societăţii româneşti în ansamblul ei, aşa cum se întâmplă deja în multe state din Uniunea Europeană precum şi în alte state din lume.”
Petitia online cu solicitarile mediatorilor catre Consiliul de Mediere este disponibila la acest link : http://www.petitieonline.com/signatures/petitie_on-line_catre_consiliul_de_mediere/
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!