Motivarea Curții Constituționale cu privire la Legea 77/2016 privind darea în plată

 

Echitate, bună-credință, riscuri și supra-riscuri sunt cuvintele care definesc motivarea Curții Constituționale pe disputata Lege a dării în plată, document în care Curtea explică cum trebuie văzută legea prin intermediul teoriei impreviziunii. Decizia Curții pe una dintre cele mai dezbătute și controversate legi din ultimii ani este așteptată de bănci, recuperatori de creanțe și de câteva mii de debitori care au cerut ștergerea datoriilor.

curtea constitutionala1Când Curtea Constituțională a anunțat, în 25 octombrie, decizia pe Legea 77/2016 privind darea în plată, care permite persoanelor fizice să închidă creditele prin transferul locuinței ipotecate către creditor, a lăsat cu sprâncenele ridicate mare parte din opinia publică, inclusiv profesioniști ai dreptului: Legea e constituțională doar în condițiile impreviziunii. Majoritatea instanțelor din țară au suspendat judecata în cele peste 5.300 de dosare pe darea în plată în așteptarea motivării în care CCR să explice impreviziunea.

Toată motivarea Curții, de 63 de pagini, se învârte în jurul teorii impreviziunii și, tot din această perspectivă, au fost respinse aproape toate criticile băncilor pe seama legii. Neretroactivitatea legii sau încălcarea dreptului la proprietate, principii de drept invocate de bănci și principalele argumente legale la dezbaterile din Parlament au fost înlăturate de CCR pentru că pot fi înfrânte în teoria impreviziunii.

În esență, impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor prevăzute de acesta”, se arată în motivarea CCR.

Definiția scurtă a impreviziunii seamănă cu cea comunicată de CCR în 26 octombrie, când a încercat să ridice din confuzia primului comunicat de presă. Adaugă, însă, două elemente ce s-ar putea dovedi esențiale. Dacă la acel moment CCR vorbea de evenimente excepționale care nu puteau fi prevăzute în mod rezonabil, acum adaugă și caracteristica amplorii și efectelor acelor evenimente. Cu alte cuvinte, impreviziunea nu vizează doar evenimentele la care nu se gândeau părțile, ci evenimente de o magnitudine atât de mare încât au dezechilibrat excesiv contractul în defavoarea debitorului.

Riscul este inerent contractelor, spune CCR, însă în impreviziune, ceea ce trebuie să analizeze instanțele nu este riscul contractual, ci supra-riscul, care nu a putut fi prevăzut de niciuna dintre părțile contractului.

Impreviziunea vizează numai riscul supra-adăugat și, în condițiile intervenirii acestuia, este menită să reamenajeze prestațiile la care părțile s-au obligat în condițiile noii realități economice/juridice”, se arată în motivare.

Instanțele trebuie să privească în ansamblu intervenirea acestui risc și să analizele calitatea și pregătirea economică și juridică a cocontractanților – aflați pe poziții diferite de forță și statut, unii fiind profesioniști, ceilalți consumatori -, a valorii prestațiilor din contract, a riscului deja materializat și suportat de către client pe perioada derulării contractului, precum și a condițiilor economice noi care denaturează atât voința părților, cât și utilitatea socială a contractului de credit, arată Curtea, care subliniează că ce s-a plătit de către debitor rămâne plătit, urmând a fi modificate doar efectele viitoare, scrie profit .ro

Cuvinte cheie: , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie