Anca Lucia Stancu – profil de candidat pentru Consiliul de Mediere

 

 

Premiantii Galei Excelentei in Mediere 2018

Candidez pentru calitatea de membru in Consiliul de Mediere!

Am confirmarea ca dosarul a ajuns la Consiliul de Mediere si fac publica Declaratia mea de intentie:

Declaraţie de intenţie 

Mă numesc Anca Lucia Stancu, sunt mediator autorizat din luna ianuarie 2009 şi îmi exprim prin prezentul document intenţia de a candida la alegerile organizate în 2019 pentru calitatea de membru al Consiliului de Mediere.

Am convingerea că experiența profesională dobândită în cei 31 de ani de muncă în mediul de stat și privat, precum și în cei 10 ani în profesia de mediator o pot folosi în calitate de membru al Consiliului de Mediere pentru promovarea și implementarea medierii în România.

Chiar de la începutul carierei mele de mediator m-am implicat activ în promovarea profesiei.  Astfel, pentru promovarea profesiei de mediator, am creat instumente prin care societatea românească, profesiniștii din mediere cât și din celelalte profesii liberale au putut accesa informații din singura publicație online despre mediere –MediereNet.ro– încă din anul 2013.

Gala Excelenței in Mediere este unicul eveniment național, organizat anual începând cu anul 2013 menit să recunoască performanțele profesionale ale mediatorilor. Am conceput și organizat singurul eveniment dedicat medierii care a reușit să atragă, de la an la an, pe langă mediatori, mulți reprezentanți ai profesiilor cu care mediatorii colaborează în mod curent, reprezentanți ai mediul de afaceri, ai instituțiilor publice locale si nationale precum și mass-media locală și națională.

De asemenea, am creat și implementat proiectul primului Anuar al Mediatorilor din Romania, instrument legal de promovare a mediatorilor

Consider că nu este compatibil statutul meu de formator la o scoală de formare cu calitatea de membru al Consiliului de Mediere și mă voi suspenda în situația în care colegii mediatori îmi vor acorda încrederea și votul lor. Sunt în primul rând mediator şi orice acţiune viitoare ca membru în Consiliul de Mediere trebuie şi va fi dedicată exclusiv profesiei de mediator.

Cum văd medierea şi profesia de mediator?

După peste 10 ani de existenţă, medierea şi profesia de mediator în România sunt puse sub semnul întrebării. Mediatorii sunt supuşi unor presiuni externe: medierea nu este cunoscută, nu sunt promovate beneficiile ei, iar cei care profesează sunt de cele mai multe ori descurajaţi de acțiunile sau inacțiunile celor cu care au nevoie sa colaboreze..

Mediatorii, mai ales cei care luptă în continuare pentru a profesa, sunt nemulţumiţi că valoarea lor nu este recunoscută, că nu sunt implicați și nici tratați cu respect de organele de conducere și de reprezentare a profesiei de mediator. Acesta este motivul pentru care mulţi dintre mediatori au renunțat la această profesie.

O altă nemulțumire a mediatorilor vine din faptul că asociațiile profesionale din care fac parte nu mai sunt active și implicit nu mai organizează întalniri ale membrilor sau/și evenimente prin care se promoveză medierea.

Ar trebui să începem prin a face o analiză având ca temă corpul profesional pentru a afla exact câţi mediatori mai sunt de fapt activi, incluzând aici şi toate necunoscutele ce ţin de Tabloul mediatorilor(neactualizarea tabloului, adrese de email invalide, numere de telefon care nu mai sunt alocate, etc)

Consiliul de Mediere este forul care trebuie să identifice:

  • Care sunt motivele pentru care nu sunt operate cererile de suspendare trimise de mediatori;
  • Câţi mediatori şi-au plătit taxa anuală;
  • Câţi mediatori nu au plătit taxa anuală şi din ce motive;

Consider ca în situația celor care nu au plătit taxa se poate găsi o soluție amiabilă pe care o consider mai potrivită decât instanța și , bineînțeles, că discutăm doar despre sumele care nu sunt prescrise

  • Care sunt beneficiile reale ale prezenţei în Tabloul mediatorilor

În paralel cu realizarea acestei analize, propun modificarea hotărârii cu privire la taxa de tablou în sensul eliminării taxei percepute pentru modificarea datelor mediatorilor activi şi al introducerii posibilităţii mediatorilor de a-şi modifica datele de contact de minim 2 ori pe an, în contul taxei anuale. Astfel, informaţiile din tablou ar putea fi aduse la zi într-un interval de maxim 6 luni de zile de la adoptarea hotărârii, fără costuri suplimentare pentru mediatori.

Totodată, actualizarea datelor mediatorilor trebuie să fie posibilă în timp real – oricând, la orice oră, iar pagina oficială a Consiliului de Mediere trebuie modificată astfel încât să reflecte numărul corect de mediatori autorizaţi şi activi, în orice moment.

Referitor la alte acţiuni ce ţin de prezenţa pe tablou, propun eliminarea taxei de suspendare la cerere, precum şi a taxei anuale percepute mediatorilor inactivi, suspendaţi, ori fără formă de exercitare a profesiei. Neplata taxei va atrage însă şi nepublicarea numelor acestor mediatori în secțiunile speciale ale tabloului mediatorilor.

Preconizez ca unul dintre rezultatele actualizării datelor de contact ale celor din situațiile prezentate mai sus, va fi reducerea importantă a numărului de mediatori înscrişi în Tablou.

De aceea, o măsură ulterioară va fi corelarea taxei de tablou cu numărul real al mediatorilor care exercită profesia, dar şi introducerea sancţiunii scoaterii din tabloul mediatorilor a celor care nu plătesc taxa.

Consiliul de Mediere trebuie să susţină mediatorii activi, interesaţi de profesie şi trebuie să le ofere acestora mijloacele de a se face cunoscuţi. Dacă luăm un singur exemplu ar putea fii pagina Ministerului Justiţiei (portal.just.ro) putem observa că nu mai există Tabloul Mediatorilor (http://www.just.ro) iar mediatorii nu sunt incluși nici în secțiunea „Profesii conexe”( http://www.just.ro/profesii-conexe/)

Este necesară refacerea protocoalelor și acordurilor cu Ministerul Justiţiei, astfel încât toate instanţele din ţară, dar şi portal.just.ro, să afişeze datele de contact ale mediatorilor care profesează acum în România. O abordare similară trebuie să existe şi în colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii( care are persoană dedicată pentru mediere), respectiv Uniunea Naţională a Barourilor din România. Actualizarea datelor în virtutea acestor acorduri trebuie să poată fi făcută automat, cu mijloace informatice existente, pentru a nu genera costuri suplimentare de întreţinere a Tabloului mediatorilor activi.

Consider că este important ca problemele interne ale profesiei să fie rezolvate în interiorul profesiei fără a face demersuri care să aducă atingere credibilității profesiei și/sau intereselor părților din mediere. Adresa CdM către instanțele de judecată referitoare la verificarea vizei de pe autorizația mediatorului care depune acord in instanță, a avut efecte dezastruoase la acest capitol.

Organizarea corpului profesional al mediatorilor

Consider că organizarea corpului profesional al mediatorilor în CPMJ-uri nu și-a atins scopul. Introducerea unei autorități între mediatori și Consiliul de Mediere nu a adus nici un beneficiu profesiei de mediator și a generat lipsa de comunicare între mediatori și membri Consiliului de Mediere. În plus, pentru că CPMJ-urile nu au personalitate juridică, nici putere de decizie, nici susținere financiară(colegii din CPMJ-uri fac muncă voluntară) în acești patru ani numărul evenimentelor organizate la nivel local și national având ca temă medierea, a scăzut vertiginos.

CPMJ-urile sunt reprezentarea CdM-ului in teritoriu și nu pot suplini activitatea Asociațiilor Profesionale ale Mediatorilor. Tocmai de aceea doresc să încurajăm activitatea asociațiilor profesionale prin susținerea inițiativelor acestora și prin promovarea  lor, precum și colaborarea acestora cu CPMJ-urile.

Pentru început este necesară aducerea la zi a informaţiilor legate de Asociaţiile profesionale, pe aceleaşi principii prezentate mai sus cu referire la datele mediatorilor. Actualizarea gratuită a datelor asociaţiilor va avea ca efect imediat cunoaşterea numărului de asociaţii active, a numărului de membri ai asociaţiilor, precum şi a informaţiilor corecte privind conducerea asociaţiilor. Susținerea activității asociațiilor profesionale (ONG-uri care au personalitate juridică și care au posibilitatea să acceseze fonduri pe proiecte) de către Consiliul de Mediere se poate face inclusiv prin promovarea acestor demersuri pe site-ul Consiliului.

În prezent, mulţi mediatori consideră că opinia lor nu contează în deciziile legate de practica medierii luate de membri Consiliului de Mediere (adresa CdM către instanțele de judecată referitoare la verificarea vizei de pe autorizația mediatorului care depune acord in instanță, a avut efecte dezastruoase la capitolul credibilității mediatorilor si a CdM-ului). Cadrul de încredere conferit de apartenența la o asociație profesională trebuie restabilit.

Asociaţiile ar trebui să conceapă şi să transmită către Consiliul de Mediere planuri de activităţi propuse pentru anul în curs. Astfel, Consiliul de Mediere se va putea implica direct în susţinerea activităţii asociaţiilor şi, implicit, în susţinerea activităţii mediatorilor.

Coroborate, măsura actualizării datelor mediatorilor şi asociaţiilor, respectiv implicarea concretă a Consiliului de Mediere în acţiunile asociaţiilor și punerea în practică a dreptului la libera asociere vor crea o altă dinamică internă a profesiei.

 

Pregătirea profesională a mediatorilor

Lipsa de practică în mediere şi numărul relativ mic al mediatorilor activi au dus la crearea unui curent de opinie negativ în ce priveşte pregătirea profesională a mediatorilor. Să nu uităm că actuala Lege privind organizarea şi funcţionarea profesiei de mediator permite mediatorilor să profeseze și dacă urmează un master autorizat în mediere. Cu toate acestea, niciun program de master nu a fost vreodată autorizat de Consiliul de Mediere. Se organizează însă, anual, zeci de cursuri de formare iniţială a mediatorilor, cursuri a căror durată este de 2 săptămâni. Comparând programul de master, care se întinde de obicei pe durata a doi ani, cu formarea inţială de câteva săptămâni, urmată de un examen susţinut în cadrul aceleiaşi şcoli de formare, nu e greu de înţeles unde îşi are sursa curentul negativ referitor la calitatea mediatorilor.

Cred că ar fi de bun augur ca tot ce înseamnă formare în mediere(inițială și continua) să fie făcută în cadrul Consiliului de Mediere, fără a mai fi externalizată școlilor de formare autorizate doar de Consiliul de Mediere. Sunt de părere că un astfel de demers va muta interesul de pe cantitate pe calitate și responsabilitate.

Consider că trebuie să urmăm exemplul profesiei de magistrat, prin înfiinţarea unui Institut Naţional al Formării în Mediere (propunere pe care am menționat-o incă din 2015 în declarația  mea de intentie). Scopul acestui institut îl reprezintă exclusiv formarea iniţială a mediatorilor, în programe de minim 1 an de zile, care să cuprindă cel puţin aspecte teoretice şi practice, aspecte de legislaţie naţională şi europeană (sistemele de mediere din alte state europene, în contextul medierii transfrontaliere), aspecte privind etica şi deontologia profesiei de mediator, seminarii practice şi simulări de medieri. Accesul în Institut, dar şi absolvirea, se vor face pe baza unor examene scrise, respectiv examene orale. Institutul poate avea centre regionale de examinare, pentru a permite accesul tuturor persoanelor interesate să urmeze cursurile de formare iniţială.

De asemenea, vor trebui regândite programele de formare continuă, astfel încât să se axeze pe aspecte practice și pe nevoile reale ale mediatorilor, crescând standardul de calitate al cursurilor oferite.

Este necesar ca în formarea continuă să fie introdusă posibilitatea urmării cursurilor inclusiv prin utilizarea mijloacelor de comunicare online, respectiv a unui program informatic la nivel naţional cu cont individual pentru fiecare mediator. Acesta va permite înregistrarea şi monitorizarea formării continue şi va simplifica evaluarea şi punctarea cursurilor autorizate. Un rezultat concret al unei astfel de abordări îl reprezintă posibilitatea stabilirii unui minim şi al unui maxim de preţ pentru cursurile de formare continuă, bazate exclusiv pe costurile reale ocazionate de organizarea cursurilor.

Odată reglementat noul cadru al formării continue, se pot face demersuri pentru susţinerea costurilor acestor cursuri prin accesarea de programe de finanţare europene.

Modificări legislative

Aşteptările celor mai mulţi mediatori se îndreaptă în primul rând spre modificarea Legii nr. 192/2006, în speranţa că aceste modificări le vor aduce clienţi.

De fiecare dată când a fost modificată această lege s-a deschis cutia Pandorei şi cei din afara profesiei au luat câte o părticică din ea. Să nu uităm că mediatorii sunt slab reprezentaţi în Senat şi Camera Deputaţilor iar  lobby pentru mediere s-a făcut la un nivel redus.

S-a ajuns să se considere, pe bună dreptate, că legea iniţială, în foma adoptată în 2006, era mai bună, pentru mediatori, şi pentru părţi. Apoi o lege, oricât de bună ar fi ea, nu oferă credibilitate unei profesii. Doar cei care practică acea profesie pot construi credibilitatea prin activitatea lor.

Aşadar, orice modificare legislativă viitoare care vizează profesia de mediator ar trebui să urmeze câteva principii:

  1. analiza realităţilor sociale – Curtea Constituţională nu va accepta nici o reglementare referitoare la caracterul obligatoriu al informării sau medierii sau orice altă propunere care nu respectă litera Constituţiei;
  2. analiza comparată a altor sisteme de mediere din statele europene – trebuie observate acele ţări cu o dinamică şi mentalitate apropiate de cele româneşti;

Şi mai important este faptul că orice proiect legislativ trebuie să aibă acordul mediatorilor a căror activitate este în mod direct influenţată de aceste legi;

  1. Corelarea legii medierii și a hotărârilor CdM cu procedurile instanțelor de judecată pentru eficientizarea procedurilor de mediere;
  2. Revenirea la prevederea cu maxim doua mandate pentru membri Consiliului de Mediere;
  3. Publicarea formei actuale modificate și actualizate a Legii 192/2006 in Monitorul Oficial.

Organizarea şi funcţionarea Consiliului de Mediere

Consiliul de Mediere a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai controversate organisme al vreunei profesii liberale din România. Este necesar să cunoaştem situaţia actuală: ce activităţi a desfăşurat Consiliul de Mediere, ce protocoale au fost semnate, ce colaborări au fost demarate și stadiul acestora, care sunt efectele și beneficiile reale ale acestor protocoale si colaborări,care sunt cheltuielile şi veniturile reale.

Transparenţa Consiliului de Mediere trebuie să se concretizeze în:

  1. Comunicarea permanentă cu mediatorii – corpul profesional determinând însăși existența Consiliului de Mediere;
  2. Redefinirea obligaţiilor și responsabilităților (atât a membrilor CdM, cât şi a tuturor membrilor comisiilor);
  3. Stabilirea regimului incompatibilităților pentru membrii Consiliului de Mediere, respectiv introducerea unei prevederi în sensul alegerii membrilor Consiliului de Mediere pentru maximum două mandate;
  4. Distribuirea activităţilor pe fiecare membru al echipei, în funcţie de competenţe, experiență și abilități.. Asta presupune şi stabilirea de responsabilităţi concrete: fiecărui membru CdM i se vor atribui activităţi, proiecte şi strategii cu termene limită şi obiective concrete;
  5. Alegerea membrilor cu responsabilităţi de conducere preponderent în funcţie de vechimea reală (perioada de practică efectivă a profesiei de mediator)– în profesie, ceea ce permite acestora să înţeleagă mult mai bine problemele colegilor mediatori, precum și a experienței profesionale anterioare;
  6. Stabilirea unui program de lucru zilnic pentru membrii Consiliului de Mediere. Este deja cunoscut faptul că doar o şedinţă lunară nu este suficientă pentru a menţine activitatea acestui organism la un nivel normal;
  7. Corelarea indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Mediere cu activitatea efectivă. Cu siguranţă, în acest moment indemnizaţiile trebuie să scadă, întrucât nu sunt justificate. De asemenea, orice indemnizaţie trebuie stabilită în baza unei descrieri a atribuţiilor şi responsabilităţilor,cu informarea, respectiv acordul prealabil al mediatorilor;
  8. Publicarea lunară a rapoartelor de activitate, a fiecărui membru, pe pagina oficială a Consiliului de Mediere pentru urmărirea realizării proiectelor, altfel riscăm ca acestea să nu fie duse la capăt;
  9. Publicarea oricăror hotărâri încă din faza de proiect, însoţite de fundamentarea deciziei. Toate hotărârile adoptate vor fi publicate pe pagina oficială a Consiliului de Mediere – cmediere.ro – într-un termen de 5 zile de la data luării hotărârii, conform art. 15 alin. 8 din R.O.F.;
  10. Publicarea oricăror hotărâri importante în Monitorul Oficial, de asemenea în cel mai scurt timp de la adoptarea lor;
  11. Prezentarea întregii activităţi a echipei, a rezultatelor exerciţiului economico-financiar anterior şi a proiectului de buget pentru anul următor în cadrul Conferinţei Naţionale a Mediatorilor. În acest sens, Consiliul de Mediere trebuie să sprijine implicarea mediatorilor cu experienţă în domeniul financiar-fiscal pentru schiţarea unor proiecte realiste;
  12. Reluarea sau stabilirea de parteneriate cu instituţiile similare din alte state ale lumii (începând cu cele europene). Spre exemplu, portalul e-justice.europa.eu, la secţiunea Mediation în Member States prezintă informaţii neactualizate despre medierea în România . Consider că menţinerea acestor date actualizate este de competenţa şi obligaţia Consiliului de Mediere. Scopul acestor parteneriate nu este doar de a transmite informaţii, ci şi de a pune bazele unor programe comune de formare profesională sau a unor schimburi de experienţă;
  13. Comunicarea cu mediul de afaceri, cu instituţiile publice şi private, într-un mod unitar, aşa cum este descrisă în capitolul următor F;
  14. Organizarea anuală a Conferinței Naționale a Mediatorilor la care să aibă acces toți mediatorii din România;
  15. Introducerea votului electronic pentru următoarele alegeri pentru membri Consiliului de Mediere. Printre beneficiile utilizării acestei modalități regăsim siguranța votului, faptul că mediatorii pot vota de oriunde s-ar afla(nu mai este nevoie să se deplaseze pentru a vota), costuri scăzute (platforma pentru vot se poate închiria pentru o perioadă scurtă de timp) iar rezultatele votului sunt disponibile în cel mai scurt timp;
  16. Promovarea medierii şi a mediatorilor trebuie să devină o acțiune permanentă, organizată și unitară

Un aspect important pentru dezvoltarea acestei profesii îl reprezintă promovarea medierii şi a mediatorilor în randul mass-media din România. Este adevărat că promovarea o facem în primul rând noi, mediatorii, însă aceasta trebuie să devină o acţiune permanentă, organizată şi unitară a Consiliului de Mediere, fiind una dintre obligațiile CdM-ului.

Mai mult decât atât, promovarea trebuie şi poate fi facută, în unele cazuri, fără implicarea unor resurse de natură financiară.

Aşa cum se ştie, instituţiile mass-media, dincolo de afişarea publică a interesului pentru ştirile şi informaţiile utile, reprezintă în primul rând un business. Din acest motiv, interacţiunea cu aceste instituţii trebuie făcută în mod oficial de către reprezentantul responsabil cu comunicarea din cadrul Consiliului de Mediere, prin încheierea de parteneriate care să fie avantajoase pentru ambele părţi.

Comunicarea cu mass-media trebuie să fie periodică şi practică, iar informaţiile transmise trebuie să fie utile atât pentru publicul larg, cât şi pentru specialişti şi în același timp, trebuie să fie agreate de către reprezentanţii instituţiilor partenere.

Pentru a pune în practică acest proiect este nevoie de un audit care să cuprindă:

mass-media online – publicaţii generaliste şi de specialitate, site-urile oficiale ale posturilor radio şi TV, bloguri ale specialiştilor

mass-media offline – cotidiene, săptămânale, publicaţii lunare, posturi de radio şi televiziune

În general, majoritatea publicaţiilor cu prezenţă în mediul offline au şi acoperire în mediul online, cu specificaţia că, în acest mediu, informaţia circulă cu o mai mare rapiditate şi nu există o limită impusă pentru cantitatea de informaţii transmisă. Dacă, de exemplu, în ediţia tipărită a Ziarului Financiar sau a publicaţiei Business Magazin un material cu informaţii despre mediere trebuie limitat la 500 de caractere, asta deşi responsabilii cu comunicarea din cadrul Consiliului de Mediere consideră că au de transmis cititorilor lor mult mai multe informaţii, în mediul online informaţia poate fi acceptată de către acea publicaţie fără a impune un număr limită de caractere.

În realizarea auditului, dincolo de împărţirea publicaţiilor după mediul lor de apariţie, trebuie să se ţină cont şi de specificul acestora: există publicaţii de specialitate, publicaţii de business, publicaţii generaliste. În funcţie de specificul fiecărui grup de publicaţii se vor concepe şi abordările în vederea realizării de parteneriate. Apoi, chiar şi posturile TV au o bună reprezentare în mediul online. De exemplu, dacă pentru o campanie de conştientizare a beneficiilor medierii, accesul la o oră de varf la TV are un numar de minute clar limitate, implicând costuri deloc de neglijat, aceeaşi televiziune având şi prezenţă în mediul online va fi dispusă la o colaborare mult mai vizibilă în acel mediu, în condiții financiare mult mai bune pentru Consiliul de Mediere. De exemplu, un banner care promovează avantajele apelării la mediere poate fi amplasat pe site-ul TVR timp de 2 luni de zile. Acest banner (care va conduce vizitatorii către pagina oficială a Consiliului de Mediere, unde sunt disponibile mai multe informaţii) va fi vizualizat de sute de mii de persoane care urmăresc TVR online.

Un parteneriat benefic va urmări promovarea periodică a medierii şi mediatorilor (săptămânală, lunară etc.), prin intermediul informaţiilor furnizate de Consiliul de Mediere. De asemenea, în cadrul acestor parteneriate pot fi promovate acţiunile asociaţiilor profesionale sau chiar părerile mediatorilor cu privire la profesie.

De asemenea, pentru întreţinerea şi dezvoltarea acestor parteneriate, este necesar ca reprezentanţii Consiliului de Mediere responsabili de comunicare, să fie prezenţi la evenimentele organizate de publicaţiile partenere (conferinţe, simpozioane etc.) pentru a promova medierea şi mediatorii. Mai mult, acest tip de interacţiune permite reprezentanţilor Consiliului de Mediere să vadă și să măsoare în ce fel se concretizează informaţiile  transmise şi cum sunt ele percepute de către parteneri.

Orice astfel de activitate va fi urmată de un raport care se va publica pe pagina Consiliului de Mediere. În acest mod, mediatorii îşi vor putea exprima părerile şi vor putea veni cu idei noi de promovare.

De asemenea, reprezentantul Consiliului de Mediere responsabil cu comunicarea va publica, în mod regulat, informaţii cu privire la parteneriatele aflate în derulare, respectiv noile parteneriate încheiate, solicitând părerea mediatorilor.

Adaptarea site-ului Consiliului de Mediere la cerinţele pe care le au mediatorii

O bună comunicare cu mediatorii, cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu reprezentanţii altor profesii liberale, cu publicul larg şi nu în ultimul rând cu mass-media trebuie făcută prin intermediul paginii oficiale de internet a Consiliului de Mediere.

Site-ul CdM trebuie să aibă următoarele roluri:

  • Să informeze cât mai des mediatorii cu privire la tot ce ţine de organizarea şi funcţionarea profesiei;
  • Să permită mediatorilor şi asociaţiilor profesionale să comunice în mod liber(propuneri, dezbateri, opinii);
  • Să permită mediatorilor şi asociaţiilor profesionale să publice anunţuri care au legătură cu profesia;
  • Să permită mediatorilor să îşi exprime în mod deschis punctele de vedere prin publicarea de articole pe teme profesionale;
  • Să permită asociaţiilor profesionale să publice informaţii legate de activităţile lor;
  • Să permită mediatorilor să adreseze întrebări membrilor Consiliului de Mediere, dar şi să primească răspunsuri într-un termen stabilit(fără a urma cunoscutele proceduri birocratice);
  • Să devină cunoscut mass-mediei şi să aibă rolul de a educa jurnaliştii, astfel încât aceştia să revină în mod regulat pe site pentru a obţine informaţii;
  • Să existe o secțiune specială doar pentru mediatori în care fiecare mediator sa dețină propriul cont cu acces pe baza de utilizator și parolă, în care să existe informații cu privire la datele lui ca mediator, situația punctelor profesionale, situația plății taxelor profesionale etc, și care să ofere posibilitatea urmării cursurilor online inclusiv prin utilizarea mijloacelor de comunicare online, respectiv conectarea unui program informatic la nivel naţional cu cont pentru fiecare mediator. Acesta va permite înregistrarea şi monitorizarea formării continue a mediatorului şi va simplifica evaluarea şi punctarea cursurilor autorizate.

Actualul site al Consiliului de Mediere funcţionează pe o platformă învechită, este neactualizat, nu conține informații de interes pentru mediatori sau posibili clienți, nu promoveaza medierea și mediatorii, iar din punct de vedere al aspectului, nu este deloc atractiv.

Refacerea paginii oficiale a Consiliului de Mediere trebuie să se realizeze în baza unui proiect realist ca implementare, care să aibă în vedere multitudinea de resurse gratuite disponibile în prezent în acest domeniu.

Un astfel de site poate satisface multe dintre nevoile reale de comunicare ale mediatorilor şi poate contribui la transparenţă şi interacţiunea între membri Consiliului de Mediere şi mediatori.

O echipă formată din membri care au același scop – buna funcționare a medierii în România- poate avea viziuni complementare sau diferite despre modul de atingere a țelului comun. Întotdeauna la cea mai bună soluție se ajunge prin comunicare sinceră și prin acțiuni care să țină cont de interesul comun.

Pentru că, până la urmă, Consiliul de Mediere nu este format doar din cei 12 membri, ci din toţi mediatorii din România.

Vă mulţumesc,

Anca Lucia Stancu, mediator

17.01.2019

Cuvinte cheie: , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie