Cresterea economica si consumul – urmatoarele etape ale Romaniei recomandate de FMI
Cresterea economica a României ar trebui sa fie alimentata de exporturi, consum si investitii, deoarece dependenta de o singura „locomotiva” poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat, a declarat ieri la Bucuresti Christine Lagarde, sefa FMI, principalul finantator institutional al României.
„Cresterea economica este alimentata de trei locomotive: una externa, care a fost foarte activa în primul trimestru, consumul intern si cheltuielile de capital sub forma investitiilor. Având în vedere stadiul de dezvoltare al economiei românesti, ar putea fi luate în considerare toate cele trei locomotive si România sa nu fie dependenta doar de o singura locomotiva pentru ca ar putea aparea dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat“, a spus ieri Lagarde într-o conferinta organizata la BNR.
Ea a mentionat ca s-a simtit „ca acasa“ în cele doua zile petrecute în Bucuresti, cunoscut ca „micul Paris“, si a avut multe întâniri cu presedintele Traian Basescu, cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu, cu premierul Victor Ponta, cu ministrii finantelor si bugetului, dar si cu oameni de afaceri si bancheri.
Vorbind despre calea integrarii europene, care nu a fost nici scurta, nici neteda, frantuzoaica de la conducerea FMI a amintit un citat din Eugène Ionesco, un celebru autor român de teatru din Slatina care a fugit în Franta, ca „visele si suferintele ne aduc împreuna“.
Ideea lansata de Lagarde privind cresterea economica nu este noua, dar inedit este ca este sustinuta chiar de catre FMI, care pâna la izbucnirea crizei recente avea ca mesaj principal austeritatea, precum si faptul ca a fost indicata necesitatea unui echilibru între cei trei piloni de crestere. În toata istoria relatiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea si restructurarea companiilor de stat cu pierderi si apoi vorbeau de deficite bugetare. Si nu insistau pe cresterea economica.
În primul trimestru economia a crescut cu 2,2% fata de perioada similara a anului trecut si cu 0,7% comparativ cu rezultatele înregistrate în ultimul trimestru din 2012. Pe partea de utilizare a PIB, cresterea s-a datorat exportului net. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, dupa un avans de 2,2% în 2011.
Dar o tara ca România are nevoie de ritmuri de crestere economica de cel putin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale si a converge catre nivelul de trai din zona euro, dupa cum au estimat chiar reprezentantii FMI.
Cresterea economica lenta din Europa Centrala si de Est este ciclica si reflecta si blocaje ale partenerilor, de asemenea ciclice. „O parte din cererea adresata acestei regiuni a scazut pentru ca nu o duc foarte bine clientii-cheie. Mai exista reforme care trebuie finalizate“, a mai spus Lagarde.
Pentru a face fata crizei România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienti ai FMI din Uniunea Europeana. Si a experimentat doi ani de ajustari dramatice, concretizate în disponibilizari, taierea salariilor bugetarilor si majorarea TVA.
Lagarde considera ca nu se exclud consolidarea fiscala si cresterea economica, sustinând ca este nevoie de seriozitatea decidentilor de politici economice.
„Pentru a reveni cresterea economica, pentru ca investitorii sa aiba încredere este nevoie de stabilitate. Daca investitorii au sentimentul ca decidentii de politici sunt seriosi în consolidarea fiscala si vad obiective stabilite nu doar pe termen scurt, ci si pe termen mediu, si un drum cum se ajunge acolo, acest lucru va alimenta investitiile necesare, care vor contribui la cresterea economica. Odata ce ai crestere economica, consolidarea fiscala este mai usoara. Este un principiu circular si se pare ca România s-a angajat în acest principiu si îmi doresc sa continue“.
Sefa FMI a vorbit si despre finantarea economiei si a sustinut necesitatea unei implicari mai mari a statului si garantarea creditelor pentru IMM-uri si pentru alte sectoare care nu par atât de „prietenoase la risc“, cum vor bancile.
În opinia lui Lagarde reforma sectorului financiar trebuie sa continue pentru ca acesta sa poata sa „serveasca economia“ si nu sa functioneze doar de dragul de a functiona“, dar nu trebuie sa aiba loc o capitalizare prea rapida a bancilor pentru Basel III
„Cred ca acea cultura ce accepta riscurile în 2007 si 2008 ar trebui de fapt sa evalueze riscurile din economia reala si sa puna banii bancilor în ceea ce înseamna economie reala si mai putin în produse sofisticate“. Sefa FMI a tinut sa aminteasca ca fondurile europene nu au fost utilizate si a sustinut necesitatea folosirii acestor resurse pentru infrastructura în vederea asigurarii unui mediu prielnic pentru investitii.
Energia este un alt domeniu în care ar fi necesare investitii, în opinia lui Lagarde. „Aveti oameni talentati, aveti resurse energetice. Mai aveti nevoie de o eficienta mai buna a administratiei“.
Cum au fost acordurile cu România si ce urmeaza
Lagarde considera ca parteneriatul dintre FMI si România a fost benefic din punct de vedere fiscal si ar fi pacat ca România sa nu continue acest parteneriat pentru a consolida cadrul macroeconomic si cresterea economica. Ea a tinut sa spuna ca FMI nu impune niciun fel de tratament sau „reteta“, ci doar negociaza cu autoritatile, le respecta parerile, pe care apoi le transmite comunitatii internationale.
Întrebata cum explica atitudinea mai putin intransigenta a FMI de-a lungul ultimelor doua acorduri fata de programele care s-au derulat în perioada care a precedat criza financiara si mondiala actuala, Lagarde a tinut sa spuna ca România a facut eforturi importante în ultimii patru ani.
„S-au facut eforturi mari, în special în consolidarea fiscala, au fost reforme importante si presiuni pe sectorul financiar, care a ramas solid, au fost reforme structurale aplicate în sectorul energetic, electricitate si gaz, distributie de energie, care este în proces de implementare, au fost începute reformele în domeniul privatizarii, unde cu siguranta mai sunt multe lucruri de facut.“ România a continuat în 2011 sa faca apel la ancora FMI pentru a-si asigura credibilitatea pe pietele externe, însa relansarea economiei a ramas firava, privatizarile au fost¨ tergiversate, termenele stabilite pentru selectia managerilor privati au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate.
Despre urmatorul acord cu România, Lagarde a spus ca va fi de tip preventiv, va fi unul de consolidare macro si de reforme structurale, urmând sa se concentreze în principal pe disciplina politicilor, si va presupune privatizarea si restructurarea unor companii de stat.
Ce a mai spus Christine Lagarde:
Aveti un capital uman extraordinar, aveti talente feminine fantastice în economie. M-am întâlnit cu reprezentanti ai mediului de business si conducatori ai institutiilor. Trebuie sa dati drumul investitiilor.
Am vorbit cu premierul pentru a gasi cai de dezvoltare a resurselor energetice. Aveti oameni talentati, dispuneti de resurse energetice. Mai aveti nevoie doar de o eficienta mai buna a administratiei.
Este extraordinar ce a realizat România în parteneriat cu FMI în termeni de ajustare fiscala, reforme structurale adânci au fost realizate, inclusiv în sectorul energiei, dar trebuie mers mai departe.
Am vorbit aseara la masa cu oamenii de afaceri si reprezentanti ai mediului de business despre initiativele Viena 1 si Viena 2. Ar fi nevoie si de un acord Viena 3 pentru ca IMM-urile din România sa aiba parte de finantare. IMM-urile creeaza joburi si au nevoie de finantare.
A fost curajul si determinarea voastra de a mentine acest parteneriat cu FMI, dar acum toti românii ar trebui sa beneficieze de crestere economica.
Trebuie facut mult în domeniul liberalizarii pietelor energetice, al electricitatii si gazului, pe segmentul distributiei si transportului. De asemenea, pe lista prioritatilor este reforma companiilor de stat. Trebuie sa folositi fondurile europene.
Nici în România tinerii nu au acces la locurile de munca
Citeste articolul integral pe zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!