Efectele acordului extins cu FMI
Extinderea acordului cu Fondul Monetar International (FMI) va linisti pentru moment temerile investitorilor privind situatia din România, însa economia locala va continua sa aiba „eticheta” de instabilitate politica. Aceasta este de fapt o solutie de avarie, în conditiile în care bancile straine prezente pe piata locala ezita sa-si majoreze expunerile pe România în urma scandalului Hidroelectrica si a disputelor politice.
Desi extinderea acordului cu FMI poate avea efecte negative asupra capacitatii pe termen lung a României de a se întoarce la ritmuri sustinute de crestere economica, analistii spun ca singurele optiuni ale Guvernului erau întoarcerea în „plasa” FMI sau în coltii investitorilor de pe piete.
„România este vazuta în continuare de piete ca fiind instabila. Judecata în cazul de fata se face între doua rele, respectiv FMI si cealalta optiune, cea a pietelor. Reactia pietelor în urma acestui anunt ar trebui sa fie pozitiva, de aceea cred ca a fost facut anuntul public în acest moment, pentru a domoli temerile privind România. Pietele financiare apreciaza prezenta FMI pentru ca institutia trage de mâneca Guvernul. Monitorizarea este în acest moment principalul element de interes si nu componenta financiara a acordului”, explica analistul economic Aurelian Dochia.
Practic, analistul spune ca oficialii din Guvern s-au grabit sa anunte ca România va intra din nou sub umbrela FMI pentru a domoli cresterea cursului si inflamarea în continuare a costurilor la care România obtine finantare din strainatate. Pierderea de credibilitate în fata pietelor internationale a început sa se deterioreze odata cu începutul crizei politice ce a dus la suspendarea presedintelui Traian Basescu si cu intrarea în insolventa a Hidroelectrica.
Potentiala extindere a acordului cu FMI va marca în acelasi timp si cea mai importanta inconsecventa în declaratii de pâna acum a lui Victor Ponta.
Înainte de a prelua fotoliul de premier Victor Ponta era unul dintre cei mai agresivi contestatari ai unor astfel de acorduri. El caracteriza în urma cu doi ani relatia cu FMI ca fiind „denaturata si anormala”. Odata venit la guvernare, el si-a schimbat radical pozitia fata de institutia financiara.
Astfel, desi a criticat politicile de austeritate dictate de FMI, Victor Ponta va fi nevoit la rândul sau, ca si ultimii sai predecesori Emil Boc si Mihai Razvan Ungureanu, sa îsi croiasca politicile economice si fiscale pe tiparele cerute de FMI.
„Un nou acord este singurul punct de stabilitate pentru economie în acest moment. Problemele reale vor aparea dupa alegerile parlamentare. Este bine ca avem un finantator cu credibilitate pentru ca dupa alegeri pot aparea probleme atât din extern pentru ca vin nori negri din zona euro, dar si de pe intern”, spune analistul financiar Laurian Lungu.
Lungu mai spune ca acordul dintre guvernul Ponta si FMI va naste în urmatoarea perioada contradictii pentru ca o astfel de relatie va limita libertatea de adoptare de politici economice si fiscale a guvernului.
„Sunt multe contradictii în acest moment, dar acordul ofera stabilitate pe termen scurt. Guvernul va fi motivat pentru a accepta acest acord pentru a raspunde situatiei externe, cea din Europa, o situatie care nu se va rezolva în urmatorii unu sau doi ani.”
Negocierile dintre FMI si guvernul Ponta se anunta înca de pe acum tensionate, în conditiile în care actuala putere a preluat conducerea anuntând ca nu va continua strategia de austeritate pusa în aplicare de fostele guverne, dar acum a anuntat ca va semna un nou acord cu FMI.
În schimbul austeritatii guvernul Ponta a promis ca odata ce va lua frâiele puterii va reîntregii salariile bugetarilor, va reduce la 9% TVA-ul pentru alimentele de baza si ca va introduce un sistem de fiscalizare diferentiat în functie de venituri.
O alta propunere a lui Ponta era reducerea CAS cu 5% la angajatori si majorarea salariului minim pe economie cu 21%, la 850 de lei.
Masurile, toate cu caracter de relaxare fiscala, au un cost estimat la 700 de milioane de euro. Masurile sunt în ton cu unele voci din Europa conform carora calea austeritatii trebuie abandonata din moment ce nu a dat rezultatele asteptate pâna în prezent. „Nu vad usoare negocierile dintre Guvern si FMI. Exista divergente între planurile Guvernului si pozitia Fondului”, spune Aurelian Dochia.
FMI este cunoscuta traditional ca fiind o institutie ce impune masuri de austeritate în schimbul finantarii.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!