Proces 2006: verdictul pentru vamesii din Prahova
Mai multi vamesi din Prahova, trimisi in judecata in urma cu sase ani si condamnati in mai 2011 la inchisoare cu suspendare, au primit pedepse reduse in urma rejudecarii procesului la Curtea de Apel Ploiesti, pedepsele fiind mai mici decat durata procesului in timpul caruia trei inculpati au murit.
Un numar de 15 vamesi si comisionari vamali, trimisi in judecata in anul 2006 pentru fapte de coruptie si condamnati la sfarsitul lunii mai 2011 la inchisoare cu suspendare de catre Tribunalul Prahova ca instanta de fond, au primit pedepse mai mici in urma rejudecarii procesului la Curtea de Apel Ploiesti.
Din cei 15 condamnati, 13 au fost trimisi in judecata pentru fapte de coruptie in timp ce isi exercitau functia de lucratori vamali in cadrul Vamii Prahova, iar alti doi au fost trimisi in judecata pentru fapte de coruptie in timpul exercitarii functiei de comisionar vamal.
Astfel, pentru cei 13 lucratori vamali Curtea de Apel Ploiesti a dispus reducerea pedepselor de la patru ani la trei ani si sase luni de inchisoare cu suspendare. Pedeapsa aplicata de Tribunalul Prahova unuia dintre comisionarii vamali judecati in acest proces a fost redusa de la doi ani si doua luni la un an si sase luni de inchisoare cu suspendare, iar cel de-al doilea comisionar vamal inculpat in acest proces, care initial a primit o pedeapsa de trei ani si trei luni de inchisoare cu suspendare, a primit o reducere a pedepsei cu noua luni.
Alte trei persoane inculpate in acest dosar, intre care fostul adjunct al sefului Biroului vamal Prahova si doi lucratori vamali, au decedat pe parcursul procesului, doi dintre acestia murind inainte de pronuntarea pedepsei initiale, iar cel de-al treilea dupa ce a introdus apelul ca urmare a condamnarii.
Sentinta Curtii de Apel Ploiesti poate fi atacata cu recurs. Aceasta sentinta a fost pronuntata dupa ce Curtea de Apel Ploiesti a dispus 15 amanari in acest proces.
inainte de a ajunge la Curtea de Apel Ploiesti, acest proces a stat patru ani si jumatate pe rolul Tribunalului Prahova, unde a primit 53 de termene si doua amanari ale pronuntarii sentintei.
in 5 decembrie 2006, procurorii DNA au trimis in judecata 18 persoane, printre care adjunctul sefului Biroului vamal Ploiesti si alti 15 vamesi, acuzati ca au primit mita cate 9.000 de euro fiecare timp de doi ani si opt luni, dupa ce toti acestia fusesera ridicati in luna octombrie, dusi la audieri, apoi la instante pentru emiterea de mandate de arestare.
in acest dosar au fost judecati pentru luare de mita Liviu Jianu – adjunct al sefului Biroului Vamal Ploiesti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobet, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Dutu, Nicolae sitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimita, Vasile Necula, Matilda Radulescu – casier la Biroul Vamal Ploiesti, Traian Zarnescu, Nicolae Stan si Justina Stanila, iar Lucia Simionescu – declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mita
Potrivit procurorilor, in perioada 2004 – august 2006, cei 16 lucratori vamali de la Biroul Vamal Ploiesti au pretins si primit, in repetate randuri, bani si bunuri de la declaranti vamali in scopul de a le facilita indeplinirea formalitatilor vamale.
Lucia Simionescu, angajata a societatii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, in repetate randuri, bani si bunuri lucratorilor vamali din cadrul Biroului vamal Ploiesti, pentru a finaliza cat mai rapid documentele vamale intocmite clientilor sai, agenti economici, care efectuau operatiuni de import-export si pe care-i reprezenta in relatia cu vama.
De asemenea, ancheta a relevat faptul ca Justina Stanila, in calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, in repetate randuri, bani de la agentii economici, pe care-i reprezenta in relatia cu Biroul Vamal Ploiesti, in scopul de a urgenta (intocmirea documentatiei) formalitatile vamale pentru acestia.
Probatoriul administrat in dosar a relevat ca activitatea infractionala a avut loc intr-o lunga perioada de timp, dupa un plan bine elaborat in ceea ce priveste mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind intarziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpatii sa faca din exercitarea atributiilor de serviciu o sursa constanta de venituri ilicite, sustin anchetatorii.
Printre stratagemele des folosite de lucratorii vamali se numarau refuzul de a da liber la vama marfurilor prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorecta a actelor, nefunctionarea sistemului lor de operare etc. De indata ce reprezentantii societatilor comerciale raspundeau cererii vamesilor de a le da bani, liberul la vama era acordat, fara a mai solicita documentele pe care le invocasera anterior.
Procurorii sustin ca pentru indeplinirea formalitatilor vamale, in cele mai multe cazuri, societatile comerciale (in mod direct sau prin intermediul declarantilor vamali) au fost obligate sa dea mita, pentru ca aceste formalitati sa se desfasoare mai rapid. Mita era data fie sub forma de bani sau bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, racoritoare, bluze de dama, camasi barbatesti confectionate de firme importante, produse cosmetice, incaltaminte.
Fiecare declarant vamal isi avea clientii sai (societati comerciale), care, atunci cand lasau documentele pentru intocmirea declaratiei vamale, lasau declarantului vamal si diferite sume de bani, cuprinse intre 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vamesilor care lucrau documentele respective. in situatia in care declarantul vamal ori agentul economic nu dadea mita, lucratorii vamali gaseau diverse pretexte pentru a incetini circuitul declaratiilor vamale.
De fapt, darea si luarea de mita era un fapt atat de obisnuit, incat nici declarantii vamali, nici vamesii nu se fereau unii de altii (de exemplu, in biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajati), nici macar atunci cand in birou se aflau persoane straine.
Faptul ca lucratorii Biroului Vamal Ploiesti si declarantii vamali din cadrul societatilor de comisionariat vamal isi desfasurau activitatea in acelasi imobil, si specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relatii neprincipiale, bazate in special pe co-interesarea materiala a lucratorilor vamali in scopul urgentarii formalitatilor vamale si acordarii liberului de vama in timp foarte scurt.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!