România, pe locul trei in UE la cresterea economica
În primul trimestru din 2013, economia autohtona s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeana, dupa Letonia si Lituania, în ceea ce priveste evolutia fata de aceeasi perioada din 2012
La nivelul UE, vestile nu sunt, însa, tocmai bune: PIB-ul celor 27 de state membre a scazut în perioada ianuarie-martie 2013 cu 0,1% fata de trimestrul patru din 2012 si cu 0,7% fata de trimestrul întâi al anului trecut. Mai mult, pe harta Europei unite par a aparea doua zone destul de bine conturate: cea estica, unde rezultatele economice din primul trimestru sunt majoritar pozitive (Letonia, Lituania, România, Polonia ori Slovacia) si cea vestica si sudica, unde s-au raportat scaderi importante (Grecia, Italia, Spania, Franta, Portugalia, Finlanda sau Olanda). Exista, desigur, exceptii în ambele tabere: PIB-ul Cehiei a scazut cu 0,8% fata de trimestrul anterior si cu 1,9% fata de ianuarie-martie 2012, în timp ce al Marii Britanii a crescut cu 0,3%, respectiv 0,6%.
În acelasi timp, exista si o a treia tabara, a tarilor cu evolutie neconcludenta, care au crescut fata de ultimul trimestru, dar au scazut fata de aceeasi perioada a anului anterior: Belgia, Ungaria si chiar motorul economic al Uniunii, Germania (care a raportat o crestere de 0,1% fata de octombrie-decembrie 2012, sub previziunile analistilor, care se asteptau la +0,3%).
Însa piata a reactionat mult mai prost la vestile venite dinspre Paris. Cu -0,2% (respectiv -0,4% fata de trimestrul întâi 2012), economia Frantei a reintrat în recesiune în primul trimestru. Este o noua veste proasta pentru regimul socialist al lui Francois Hollande, dupa ce în martie s-a anuntat ca numarul somerilor a atins un nou record. „Cel mai probabil, în 2013 vom avea crestere zero. Speram ca ceea ce a fost mai rau a trecut“, a declarat recent presedintele francez.
De unde vine plusul?
Liderii de la Bucuresti au avut, din fericire pentru noi, motive sa se arate mai optimisti. „Cifrele nu tin neaparat de cald, însa suntem pe locul trei în UE ca rata de crestere, si important este ca aceasta sa se simta si în locurile de munca, si în investitii“, a spus premierul Victor Ponta. El a adaugat ca agricultura si energia sunt sectoarele care pot atrage cu precadere investitii si care pot ajuta evolutia pozitiva a economiei. „Cu un an agricol bun, cred ca vom avea o crestere economica mai mare de 1,6% în 2013“, spunea recent, la rândul sau, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Pâna una alta, plusul de pe primul trimestru s-a datorat în mare masura industriei, productia crescând cu 4,7% fata de aceeasi perioada a lui 2012. Au fost pe plus industria prelucratoare si cea extractiva, dar pe minus cea energetica. Avansul luat de industrie s-a simtit si la nivelul exporturilor. În primele trei luni, acestea au crescut cu 4,6% fata de aceeasi perioada din 2012, pâna la 11,5 miliarde de euro.
Impozitele nete pe produs au avut si ele, cel mai probabil, o contributie destul de importanta la cresterea PIB pe primele trei luni. Nu la fel de bine au performat alte domenii: constructiile au scazut cu peste patru procente, serviciile pentru populatie cu 5,3%, iar retailul a crescut modest, cu 0,1%. Rezultate mult mai bune au venit dinspre serviciile prestate în special companiilor (+12,2% în primul trimestru).
Jumatatea goala
Însa vestile bune încep sa paleasca atunci când ne uitam cu mai multa atentie la context. În primul rând, spune pe blogul sau analistul economic Florin Cîtu, „din estimarile mele si cu datele pe care le avem pâna acum, o crestere de 0,5% fata de trimestrul anterior nu ar duce la o crestere anuala pe serie bruta de 2,1% si pe serie ajustata de 1,4%. Efectul ar fi mai mic cu aproape un procent decât cel publicat de INS. Cred ca si de aceasta data o parte din cresterea economica, pe lânga efectul de baza, se datoreaza unor schimbari ale datelor din trecut ca urmare a unor actualizari ale metodologiei sau pentru ca au fost primite mai multe informatii“
Apoi, mai spune Cîtu, „de fiecare data când se anunta cifre macro care surprind pozitiv exista o tendinta foarte mare de a creste cheltuielile publice“. FMI a fost convinsa de clasa politica sa accepte reîntregirea salariilor pe baza cresterii din trimestrul al doilea din 2012 si nu este exclus ca o crestere a PIB peste asteptari sa-i faca din nou pe guvernanti sa deschida baierele pungii bugetare.
Nu în ultimul rând, nu trebuie sa uitam nicio clipa ca evolutia buna a industriei si a exporturilor este datorata, în cea mai mare parte, relatiilor strânse cu Uniunea Europeana.
În primul trimestru al acestui an, 71% din exporturile românesti au mers spre statele UE, iar datele pe 2012 arata ca jumatate din totalul exporturilor a avut loc catre tari care tocmai au raportat rezultate economice sub asteptari (Germania, Italia si Franta fiind de departe cei mai importanti parteneri comerciali ai tarii noastre). Cu alte cuvinte, exista sanse, si nu mici, ca o parte din comenzile care au tinut pe plus industria româneasca sa nu mai vina. Moment în care am putea vedea pe viu o noua dovada a fragilitatii economiei autohtone. Razvan Amariei, capital.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!