Guvernul a elaborat legea privind insolventa primariilor
Legea care prevede ca primariile pot intra în insolventa ca orice alta firma este elaborata ca urmare a volumului mare al datoriilor înregistrate de autoritatile locale catre firme. Actul normativ este înca în stadiul de proiect si este elaborat sub forma unei ordonante de urgenta.
Noua ordonanta permite companiilor care au creante asupra autoritatilor locale sa ceara în instanta insolventa oricarei primarii, pe o procedura destul de apropiata de cea a insolventei comerciale.
Volumul mare al datoriilor primariilor fata de firme este una dintre problemele-cheie ale acordului cu FMI. “Daca problema arieratelor nu e rezolvata, dar poate fi rezolvata pâna intram în boardul FMI de la sfârsitul lui iunie. Ministrii Chitoiu si Voinea va pot da graficul nostru de reducere a arieratelor”, a spus ieri prim-ministrul Victor Ponta.
Întrebat daca are garantia ca scrisoarea de intentie va intra în boardul FMI si va trece în bune conditii, asa cum a declarat vicepremierul Daniel Chitoiu, Ponta a raspuns: „Nu are nimeni o asemenea garantie”.
Când devine insolventa o primarie:
Insolventa este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de
disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile pe o anumita perioada de timp. Insolventa este prezumata în urmatoarele situatii:
a) neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile, mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul general al unitatii administrativ teritoriale, fara a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de munca siprevazute în bugetul de venituri si cheltuieli, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei.
Care sunt riscurile pentru România daca nu adopta de urgenta reglementarea referitoare la insolventa autoritatilor administrativ-teritoriale:
-neintrarea în boardul Fondul Monetar International;
-denuntarea Acordului stand-by dintre România si Fondul Monetar International;
-cresterea arieratelor înregistrate de unitatile/subdiviziunile administrativteritoriale;
-blocarea activitatii furnizorilor de bunuri, servicii si lucrari care au de recuperat de la autoritatile administratiei publice locale sume ce reprezinta arierate;
Vezi aici proiectul de lege al insolventei autoritatilor locale
Datoriile primariilor, o poveste lunga
Guvernul a decis miercurea trecuta sa ridice, în regim de urgenta, limita împrumuturilor pe care autoritatile locale le pot contracta pentru arierate, la 800 milioane lei, revenind astfel la plafonul decis initial, dar redus ulterior, când a încercat sa impuna pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA si impozit.
La 31 decembrie 2012, autoritatile locale înregistrau fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o crestere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezinta acele plati restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.
La începutul acestui an, în luna ianuarie, Guvernul a decis, conform întelegerii cu FMI, ca autoritatile locale care înregistreaza arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate sa reduca volumul datoriilor cu cel putin 85% în termen de doua luni, pâna la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând sa limiteze platile care pot fi efectuate din contul acestora.
Pentru a le facilita îndeplinirea acestei obligatii, Guvernul a decis în acelasi timp, prin exceptie de la Legea privind finantele publice locale, ca autoritatile locale pot contracta de la Ministerul Finantelor, pâna la 29 martie 2013, împrumuturi din varsaminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Plafonul maxim al împrumuturilor a fost fixat înca de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.
Doua luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanta de urgenta care stabilea ca suma din cota defalcata din impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale, precum si sumele retinute ca urmare a aplicarii gradului de necolectare a impozitelor si taxelor locale se repartizeaza „numai” pentru achitarea arieratelor.
Proiectul a generat nemultumirea autoritatilor locale, care au sustinut ca solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezinta un abuz, deoarece doar consiliile judetene si locale decid destinatia banilor proprii.
Pe fondul protestelor, Guvernul a aprobat ordonanta într-o forma diferita de cea propusa, stabilind ca fondurile din TVA si impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, „precum si” pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala, prioritara fiind însa stingerea datoriilor.
Prin aceeasi ordonanta, limita împrumuturilor pe care autoritatile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusa la doar 500 milioane lei. La finele lunii aprilie, acest plafon a fost majorat în Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor a fost prelungit pâna la 15 mai.
Acum, cu putin timp înainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a adoptat o noua ordonanta de urgenta prin care plafonul maxim de contractare a împrumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, ajungându-se astfel la limita stabilita înca de la începutul anului, dar redusa ulterior, când Executivul a încercat sa impuna autoritatilor locale sa foloseasca sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor. economica.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!