CNADNR – Veriga slaba a guvernarii lui Victor Ponta
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România, care a avut pe mâna în ultimii opt ani un buget total de aproape 13 miliarde de euro, a taiat la sânge fondurile pentru continuarea lucrarilor aflate în derulare si întârzie de aproape un an începerea constructiei a aproape 70 de kilometri de autostrazi. Situatia dezastruoasa de la compania de drumuri are impact direct asupra economiei, în contextul în care afecteaza sectorul constructiilor, evaluat la 10 miliarde de euro anual, iar investitorii privati renunta de multe ori sa mai investeasca tocmai din cauza infrastructurii deficitare.
„Compania de drumuri are un impact major, pentru ca centralizeaza contracte cu valori foarte mari, care din pacate în multe cazuri au fost întârziate din lipsa bugetelor, iar în alte cazuri chiar blocate complet. Mai mult, nici nu s-au mai organizat noi licitatii. Nu-mi dau seama care este cauza reala, poate s-au contractat deja prea multe lucrari care nu mai pot fi sustinute din punct de vedere financiar“, spune Cristian Erbasu, presedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).
Lucrarile la peste 70 de kilometri de autostrazi pe ruta Lugoj-Deva asteapta si în prezent sa fie demarate, în ciuda faptului ca a trecut aproape un an de la data la care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) a publicat anuntul de participare la licitatiile pentru trei loturi din autostrada Lugoj-Deva.
Întârzierile au fost cauzate de faptul ca numele câstigatorilor initiali au fost anuntate abia la finalul lunii mai, la noua luni de la anuntul licitatiilor, iar ulterior au urmat perioadele de contestatii.
Spre comparatie, în 2011, când statul scotea la licitatie constructia a 183 de kilometri de autostrazi pe Coridorul IV paneuropean, numele constructorilor a fost anuntat dupa doar doua luni, iar în cel mult sase luni lucrarile au si demarat.
Unul dintre contractele de pe Lugoj-Deva în cazul caruia situatia a fost lamurita recent este cel de constructie a lotului al patrulea, cu o lungime de 22 km. Câstigatoare au fost desemnate firmele Spedition UMB si Tehnostrade, ambele detinute de Dorinel Umbrarescu, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a întors o decizie formulata în urma cu o luna de Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC).
CNSC aproba în urma cu o luna contestatia depusa de austriecii de la Strabag, care au participat la aceeasi licitatie, argumentând ca cifra de afaceri a companiilor lui Umbrarescu, care fusesera numite initial câstigatoare, era mai mica decât cea stipulata în caietul de sarcini, dar si ca oferta financiara cu care Spedition UMB si Tehnostrade au câstigat licitatia este cu 40% sub valoarea estimata de constructie.
Alte doua licitatii pentru care compania de drumuri a anuntat câstigatorii în urma cu mai bine de o luna, pentru constructia loturilor 2 si 3 din autostrada Lugoj – Deva, asteapta astazi o decizie din partea Curtii de Apel Bucuresti, dupa ce Spedition UMB si Tehnostrade au aratat ca au fost descalificate pe nedrept din cadrul licitatiilor pentru ca cifra de afaceri a asocierii, dar si ofertele financiare depuse ar fi fost prea mici.
CNADNR a apasat pedala de frâna în primul semestru în ceea ce priveste noile licitatii, având în vedere ca cele mai mari noua contracte semnate în aceasta perioada au avut o valoare cumulata de sub 6 milioane de euro si s-au referit la modernizarea infrastructurii pentru siguranta circulatiei pe DN 1, servicii de asistenta juridica si actualizari ale unor proiecte tehnice pentru contracte ce au fost reziliate.
Mai mult, proiectele de autostrazi aflate în prezent în constructie sunt deja în întârziere, având în vedere ca multe dintre santierele situate pe Coridorul IV paneuropean aveau ca termen de finalizare luna aprilie a acestui an, însa data la care vor fi deschise circulatiei a fost decalata cu cel putin câteva luni, în conditiile în care stadiul lor fizic de executie nu depaseste 55-70%.
Într-o perioada în care statul a taiat drastic cheltuielile cu investitiile, iar platile pe care le mai face catre constructori sunt în mare parte restante din anii anteriori, demararea unor noi lucrari de autostrazi ar aduce o gura de oxigen nu doar constructorilor care câstiga licitatiile ci, pe verticala, si subcontractorilor, producatorilor de materiale de constructii sau diversilor prestatori de servicii.
CNADNR nu mai are bani de contracte
Modernizarea infrastructurii pentru siguranta circulatiei pe DN 1, servicii de asistenta juridica si actualizari ale unor proiecte tehnice pentru contracte ce au fost reziliate – acestea sunt principalele contracte semnate de CNADNR în prima jumatate a anului, dupa cum ZF a scris recent.
Singurul proiect de autostrada care a fost semnat în primul semestru, cu o valoare de 58,7 milioane de euro, pentru constructia tronsonului Gilau-Mihaiesti, a fost deja reziliat, pentru ca statul nu mai are bani sa-l finanteze. În contextul în care fondurile pentru investitii publice au fost drastic reduse anul acesta, si apetitul pentru noi licitatii a scazut drastic, având în vedere ca statul si-a pus chiar problema stoparii finantarilor inclusiv pentru proiecte deja începute. România, cu o retea de doar 548 de kilometri de autostrazi, se afla la coada Uniunii Europene din perspectiva dezvoltarii infrastructurii rutiere.
Nu de putine ori investitorii straini au criticat infrastructura precara din România, renuntând sa mai investeasca pe plan local tocmai din cauza imposibilitatii de a beneficia de un transport rapid si în conditii de siguranta.
Mircea Pop conduce CNADNR, desi si-a dat demisia acum sase luni
Premierul Victor Ponta anunta în ianuarie ca directorul Mircea Pop va fi eliberat din functie din cauza rezultatelor proaste ale companiei.
„Directorul CNADNR, dl. Pop, si-a înaintat demisia. Intram în procedura de selectie de management privat. Faptul ca angajatii muncesc si sefii stau si petrec la Bâlea mi s-a parut inacceptabil“ – a spus premierul Victor Ponta în ianuarie, la câteva zile dupa ce sefimea companiei de drumuri a fost acuzata ca s-a întâlnit la Bâlea Lac în timp ce soselele din tara erau înzapezite.
Mircea Pop a ramas însa în functie în continuare chiar si acum, la mai bine de jumatate de an dupa ce premierul anunta ca va fi eliberat din functie.
În lipsa banilor de la buget, CNADNR mizeaza pe concesiuni de autostrazi, pe care se va pune însa taxa de utilizare
În contextul în care statul nu mai are bani sa construiasca autostrazi, CNADNR mizeaza în prezent pe varianta concesiunilor, prin care un investitor privat aduce finantarea pentru constructia de drumuri, însa în acelasi timp impune si taxe pentru utilizarea drumurilor.
Cele trei mari proiecte de autostrazi pe care statul vrea sa le construiasca în concesiune, Comarnic-Brasov (58 kilometri), inelul de centura sud al Bucurestiului (48 kilometri) si Craiova-Pitesti (121 kilometri), sunt estimate sa coste, cumulat, aproape 5 miliarde de euro sau, în medie, 21,5 mil. euro pe kilometru.
Companii de constructii din Europa de Vest, China, Turcia, dar si România s-au înscris în cursa pentru realizarea în concesiune a acestor autostrazi, iar în cazul soselei Comarnic-Brasov a început deja etapa de dialog competitiv între stat si potentialii investitori privati. Printre companiile care au depus documente pentru constructia în concesiune a acestor autostrazi se numara Vinci (Franta), Strabag (Austria), China Communications Construction Company (China), Spedition UMB (România) sau Impregilo (Italia.
Autostrada Comarnic-Brasov a trecut deja prin doua încercari esuate de fi construita prin parteneriat public-privat, în 2004 si în 2010. În urma cu trei ani, întelegerea a cazut în conditiile în care contractul a fost reziliat de partile private, firmele Vinci (Franta) si Aktor (Grecia).
Autostrada sau drumul expres Craiova-Pitesti (statul nu s-a hotarât înca ce varianta va alege), o sosea de 121 km ceruta în repetate rânduri de industria auto si care se va construi prin concesiune, va costa circa 1,7 mld. euro, sau 14 milioane de euro/km, potrivit estimarilor companiei de drumuri.
În acelasi timp, autostrada Comarnic – Brasov, cu o lungime de 58 de kilometri, va fi construita, operata si întretinuta pentru 1,2 miliarde de euro, sau 21 milioane de euro pe kilometru, iar centura de sud la standard de autostrada a Capitalei – pentru 2 mld. euro. La pachet cu contractul de construire a centurii va intra si operarea si întretinerea autostrazii A1 Bucuresti – Pitesti si A2 Bucuresti – Constanta, astfel ca nu este înca precizat costul estimat pentru constructia centurii în sine. Andreea Neferu, zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!