Mai multi pensionari decat salariati. Cat mai rezista Romania?
Dezindustrializarea si pierderea locurilor de munca din ultimii 20 de ani au provocat anomalia unei economii si a unei societati în care numarul pensionarilor este mai mare decât cel al salariatilor si care nu poate functiona altfel decât pe deficit.
Statisticile privind structura actuala a populatiei României ilustreaza cea mai vulnerabila fractie a economiei românesti: numarul de salariati / numarul de pensionari. De 15 ani, numarul salariatilor, platitorii de taxe care alimenteaza si bugetul fondului public de pensii, este mai mic decât numarul de pensionari.
În 1990 erau 8,1 milioane de salariati si 3,5 milioane de pensionari. Situatia s-a schimbat dramatic în 2012, când 4,3 milioane de angajati plateau contributii pentru 5,3 milioane de pensionari. Analistii economici sustin ca aceasta este cea mai grava anomalie a economiei si a societatii românesti.
„În ritmul actual, cred ca în mai putin de zece ani, în România nu se vor mai putea plati pensiile si va trebui sa se împrumute. Am decazut din punct de vedere economic atât de mult, încât nu trebuie sa ne asteptam la vreun miracol, cu cât trece timpul, cu atât va fi mai costisitor“, este de parere profesorul universitar Mircea Cosea, care a fost membru al partidelor politice PDSR (pâna în 1997) si apoi al PNL (pâna în 2007).
El a adaugat ca numarul de pensionari a crescut foarte mult si ca urmare a unor masuri politice gresite luate dupa 1990, pentru ca, în loc ca marile întreprinderi de stat sa se restructureze prin disponibilizari, partidele politice au preferat alternativa pensionarilor anticipate pentru a evita miscarile sociale si pierderea de voturi.
Dezindustrializarea a contribuit la înjumatatirea numarului de salariati din economie în ultimii 23 de ani. Cel mai „vizibil“ exemplu este cel al combinatului siderurgic Arcelor Mittal (fostul Sidex), care avea 27.000 de angajati în anul 2000 si care a ramas cu mai putin de 8.000 de angajati la finele anului trecut, iar majoritatea restructurarilor au fost facute prin iesirea la pensie.
Deficitul la fondul de pensii s-a apropiat de 3 miliarde de euro anul trecut, somajul este în crestere de la începutul anului, iar numarul de salariati creste cu un ritm nesemnificativ, având în vedere ca economia mai are de recuperat peste 500.000 – 600.000 de joburi pierdute în criza.
„Este clar ca nu e sustenabil acest model, iar aceasta este problema structurala cea mai grava a economiei românesti si a sistemului de protectie sociala. La bugetul general consolidat sunt putini care contribuie – 4,3 milioane de salariati – la o populatie activa de aproape 10 milioane de persoane. Iar pe zona de iesiri, din buget se aloca cheltuieli sociale mult mai mari decât îsi permite bugetul de pensii sa plateasca, din cauza ca sunt foarte multi pensionari“, a explicat profesorul Marian Preda, decanul Facultatii de Sociologie din cadrul Universitatii din Bucuresti.
Daca în 1998, primul an în care numarul de pensionari a fost mai mare decât numarul de salariati, situatia era cât de cât echitabila (5,3 mil. angajati corespundeau unui numar de 5,5 mil. pensionari), între timp situatia s-a înrautatit, în 2012 numarul de pensionari depasind cu 1,2 milioane de persoane numarul de angajati.
„Evident ca într-o economie în care raportul pensionari/angajati este supraunitar, presiunea pe buget este mult mai ridicata. La noi, acest raport a oscilat în jur de 1,3 de câtiva ani buni, iar efectele se resimt puternic la nivelul bugetului CASS, de exemplu. O asemenea economie functioneaza mereu sub amenintarea unor cresteri de taxe, de multe ori aplicate ad-hoc, pentru echilibrarea deficitelor diverselor bugete (pensii, sanatate etc.) în cazul în care economia este supusa unor socuri negative“, explica analistul economic Laurian Lungu, Managing Partner al firmei de consultanta Macroanalitica si consultant la Petrom.
Citeste articolul integral pe zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!