China Development Bank, va deschide o sucursala in Romania
Marile investitii chineze în România încep sa prinda contur de îndata ce una dintre cele mai mari banci din lume, China Development Bank, îsi va deschide o sucursala în România, lucru ce ar facilita proiecte precum termocentrala de la Rovinari, hidrocentrala de la Tarnita si autostrada Craiova-Pitesti.
Anuntul privind venirea China Development Bank pe plaiurile mioritice a fost facut de ambasadorul României la Beijing, Doru Costea, într-un interviu acordat Agerpres.
‘Exista un ‘cerc vicios’ în general între prezenta bancilor si prezenta investitiilor: rationamentul cel mai des invocat este ca bancile se justifica daca investitiile din tara de unde provine banca sunt consistente. N-au cum sa fie investitii suficiente însa daca instrumentul bancar nu exista în teritoriu (…). Asadar, oul sau gaina? Depinde cum vrei sa te uiti. Cred ca vom putea sa asistam la o evolutie în paralel între venirea bancilor si cresterea investitiilor’, a spus Doru Costea.
În cazul în care oamenii de afaceri români ar opta pentru investitii în China, ambasadorul spune ca ei ar trebui sa se orienteze catre sectoarele în care sunt competitivi. ‘Urbanism, dezvoltarea agriculturii, gestionarea resurselor de apa – domenii de sensibilitate si de interes special pentru China, unde accepta pe oricine poate sa le fie util. Noi trebuie sa facem cunoscut ceea ce stim noi sa facem’, a afirmat Doru Costea, admitând însa ca România poate contribui mai degraba cu know-how, în timp ce resursele ar trebui sa fie asigurate de partea chineza.
AGERPRES: Exista banci sau companii chineze care ar urma sa investeasca în România?
Doru Costea: Sigur ca da. Exista companii cu un proiect care este aproape de stadiul finalizarii, pentru a trece la etapa de executie. Este proiectul centralei de la Rovinari, despre care vorbim de mai multa vreme. Aici as dori sa amintesc despre un lucru aproape elementar, dar care uneori e omis: un proiect de investitii consistent, mai ales de genul celui de la Rovinari, care este aproape un miliard de dolari, nu-i un proiect care se face într-o luna si nici ceva care se studiaza în trei saptamâni. Are nevoie de timp. Acest timp este necesar pentru ca proiectul, odata demarat, sa se desfasoare în conditii cât mai ferite de asperitati sau de blocaje. Complexitatea lui genereaza, evident, probleme. Ambele parti actioneaza ca sa rezolve problemele. Din cauza aceasta, vorbim de foarte multa vreme despre proiectul acesta, îl singularizam si vom mai vorbi înca multa vreme pâna se va încheia. E un proiect care dureaza probabil doi-trei-patru ani, pâna se va finaliza.
La fel, în privinta proiectului hidrocentralei prin pompare de la Tarnita, care este o investitie mai mare decât cea de la Rovinari. Mai avem proiectul autostrazii Craiova-Pitesti, unde s-a calificat o companie chineza si care este în faza discutiilor dialogului competitiv pentru clarificarea ofertei.
A fost semnat în iulie un protocol de cooperare între Departamentul Infrastructura si Investitii Straine si China Development Bank, un acord în virtutea caruia vor putea fi continuate sau demarate si dezvoltate operatiuni de finantare a investitiilor, China Development Bank fiind una dintre cele mai mari banci ale lumii în momentul de fata. Deci, am raspuns si la întrebarea referitoare la banci care sa vina încoace.
AGERPRES: În ce orizont de timp ar putea sa se realizeze acest lucru?
Doru Costea: Cred ca ne putem gândi, cu prudenta necesara, în urmatoarele doua-trei luni. Dar aici ezit sa fiu mai precis pentru ca ratiunile pe care le are o institutie de genul unei banci în a actiona într-un fel sau altul îi sunt cunoscute ei în primul rând. Ceea ce trebuie noi sa facem, ca ambasada, este sa determinam procesul de luare a deciziilor, urmând ca ei sa decida. Suntem convinsi ca procesul se îndreapta catre directia pozitiva. Astfel nu-si pierdeau vremea sa studieze posibilitatea asta. Când si cum va fi luata decizia depinde de ei.
Suntem optimisti, pentru ca exista un ‘cerc vicios’ în general între prezenta bancilor si prezenta investitiilor: rationamentul cel mai des invocat este ca bancile se justifica daca investitiile din tara de unde provine banca sunt consistente. N-au cum sa fie investitii suficiente daca instrumentul bancar nu exista în teritoriu si am folosit acest argument în discutiile cu partenerii chinezi, noi dându-le un exemplu cunoscut de toata lumea, anume acela ca una din primele operatiuni investitionale de la noi, din anii ’90, a fost înfiintarea unei banci olandeze în România, dupa care au urmat investitiile. Cine este pe primul loc în investitiile straine în România? Asadar, oul sau gaina? Depinde cum vrei sa te uiti si la ou si la gaina. Cred ca vom putea sa asitam la o evolutie în paralel între venirea bancilor si cresterea investitiilor. capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!