Firmele platite de CNADNR pentru curatarea drumurilor nationale au utilaje doar pe hartie. Armata a iesit la deszapezit

 

Firmele platite de catre CNADNR pentru curatarea de iarna a drumurilor nationale au lasat greul operatiunii pe umerii Armatei. Firmele detin doar pe hârtie utilajele cu care câstiga licitatiile si încaseaza degeaba de la stat în aceasta iarna zeci de milioane de euro.

deszapezire armataÎn pofida faptului ca operatiunile de deszapezire sunt platite foarte bine în România, chiar comparativ cu tari ce au un regim termic dur, precum Finlanda sau Islanda, greul operatiunilor de curatare a drumurilor nationale, a celor judetene si chiar a autostrazilor a revenit zilele trecute unitatilor armatei.

Ieri, în judetele Buzau, Braila, Vrancea si Ialomita câteva sute de militari din divizii de geniu, infanterie, aviatie sau operatiuni speciale, dotati cu utilaje de putere, au degajat de zapada locuintele izolate si drumurile de acces, potrivit unui comunicat de presa al Ministerului Apararii Nationale.

Militarii însa nu si-au facut simtita prezenta doar în cazul localitatilor izolate din Baragan, ci si pe drumurile nationale sau pe autostrazi. În acest caz degajarea carosabilului de masini lovite sau blocate era în sarcina Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România, precum si a firmelor de deszapezire. Acum trei zile, 17 militari au intervenit cu un transportor blindat pe A1, unde o ambulanta cu sase persoane ramasese blocata în nameti.

De ce a ajuns Armata sa tina loc de CNADNR

În cazul localitatilor izolate situate pe drumuri judetene sau comunale interventia Armatei este normala. Consiliile judetene nu dispun de utilaje suficient de puternice, care sa îsi croiasca drum printre nameti. Pe drumurile nationale sau pe autostrazi interventia Armatei este însa de neînteles. Pentru a fi acceptate la licitatii, firmelor de deszapezire li se cere o dotare minima. În cazul autostrazii A1 una din cerinte era detinerea unei macarale de 40 de tone. În fapt, zilele trecute macaraua în cauza nu a aparut sa scoata masina Salvarii din nameti, nici camioanele de putere ale firmei care a primit contractul. Salvarea, dupa cum am aratat, a venit din partea Armatei. Potrivit documentatiei de licitatie, firma Euro Strada SRL, care a primit contractul pentru A1, va primi 3 milioane de euro în perioada 2013-2015.

Alteori, utilajele cerute la licitatii sunt atât de putine si de inutile încât singura salvare vine, din nou, din partea Armatei. Daca ar cere utilaje dedicate curatarii drumurilor, precum autofrezele de zapada, CNADNR ar risca sa ramâna fara firme interesate. În cazul lucrarilor de deszapezire a A2, Bucuresti-Lehliu, CNADNR a cerut participantilor la licitatie sa detina doar doua utilaje multifunctionale, pe care sa se poata monta turbofreze. “Numarul cerut este insuficient. Trebuie sa existe cel putin o autofreza la 30 de kilometri. Acestea sunt singurele utilaje ce pot face fata în cazul troienelor depuse de viscol pe autostrada”, spune un fost director de întretinere al CNADNR. Cum frezele de zapada pot fi folosite doar iarna, iar participantii la licitatii nu sunt interesati sa se doteze cu asa ceva – ei oricum câstiga licitatiile dupa alte reguli –, se prezinta cu zeci de basculante pe care monteaza lame de zapada. În cazul ninsorilor puternice, al troienelor formate de viscol, lamele sunt inutile. Zapada nu se poate da la infinit în dreapta, iar stratul de zapada trebuie sa nu fie foarte gros pentru a putea fi împins.

Câti bani se dau?

Contractul pentru primul sector al A2 a fost acordat firmei italiene Chirulli Andrea si are o valoare de 1 milion de euro, fara TVA. Pe A3 pentru aceeasi suma deszapezirea este facuta, teoretic, de Rebelis SRL, iar pentru DN1 CNADNR nu are semnat nici pâna acum un contract de deszapezire. Potrivit oficialilor CNADNR, în aceasta iarna se va plati pentru deszapezire în jur de 2.000 de euro pe kilometru de drum national. La o lungime de 16.000 de kilometri, înseamna ca firmele de deszapezire, de fapt aceleasi firme care fac si lucrari de drumuri vara, dar care iarna îsi monteaza pe basculante doar o lama în fata si un raspânditor în spate, vor încasa aproximativ 30 milioane euro.

Suma de 2.000 de euro pe kilometru este estimativa si în realitate se plateste mult mai mult. Oricum, si daca ar fi doar atât, aceasta este semnificativ mai mare decât în Islanda, unde costul de curatare a unui drum este doar de 1.200 de euro pe kilometru. Doru Cireasa, romanialibera.ro

Cuvinte cheie: , , , , , ,

Comentarii oprite

Ne pare rău! Publicarea de comentarii nu este permisă.

Distribuie