Cine a propus „articolul interceptari” in Noul Cod de procedura penala?
Doua curente strabat magistratura: unii spun ca si ministrii suspecti de infractiuni vor putea fi interceptati fara sa li se spuna, altii zic ca nu. Profesionistii afi rma ca nu vor „sa minta în hârtii”.
Apropiata intrare în vigoare a noilor Coduri penale, de la 1 februarie 2014, face ca sistemul de Justitie sa fiarba, din mai multe motive. Unele au fost invocate de presedintele Instantei Supreme, Livia Doina Stanciu, si privesc chestiuni care tin de aplicarea legii mai favorabile. Altele au fost facute de procurorii DNA si DIICOT si privesc chestiuni care ar pune piedici eficientei anchetelor.
Cel mai fierbinte punct se refera la schimbarile privind posibilitatea de a intercepta demnitarii suspectati de comiterea unor fapte penale, modificari la Codul de procedura penala a caror paternitate nu vrea nimeni sa o recunoasca acum. Nimeni nu spune cine a propus „articolul interceptari” din Noul Cod!
Poveste pentru înteles
Ipoteza. Un afacerist, pe care îl numim Mitica, merge la DNA si denunta un ministru, sa-i zicem Tache, ca i-a cerut spaga un milion de euro ca sa-i atribuie direct un contract pe bani publici. Întâlnirea pentru predarea spagii e programata peste cinci zile, în separe-ul unui restaurant „cu staif”, din Capitala. Afaceristul a denuntat fapta si persoana. Se impune interceptarea convorbirilor telefonice si monitorizarea ambientala. De aici, lucrurile se despart.
Daca opera vechiul Cod de procedura penala, procurorii cereau interceptarea telefoanelor si înregistrarea ambientala. Probe concludente. În noul Cod, ce intra în vigoare de la 1 februarie, procurorul nu mai poate sa-l intercepteze pe ministrul Tache fara sa-i aduca la cunostinta ca este urmarit penal.
Opinii contrare
Procurorul Mihai Udroiu, consilierul sefului DIICOT si unul dintre cei care au lucrat la coduri, spune ca ministrul Tache poate fi interceptat, fara sa i se spuna, daca procurorii încep urmarirea penala pentru fapta, urmând ca mai târziu sa înceapa si fata de persoana.
Codruta Kovesi, procuroru-lsef al DNA, spune ca ministrul nu poate fi interceptat decât daca începe urmarirea penala fata de persoana, fiind vorba de o infractiune cu autorul cunoscut. Caz în care legea te obliga sa-i aduci la cunostinta ca e urmarit penal. Desigur, mai întâi el va afla de ancheta atunci când procurorii vor cere avizul pentru urmarire de la Presedinte sau Parlament (daca ministrul este senator sau deputat). Cu alte cuvinte, ministrul Tache scapa de DNA.
„Nu suntem ipocriti”
Nicaieri în Uniunea Europeana nu exista asemenea prevederi, de punere în garda a infractorilor. „Dimpotriva, interceptarile sunt un mijloc modern de proba în ton cu evolutia rafinamentului infractorilor”, ne spun practicieni din sistem.
„Noile prevederi forteaza sistemul sa devina ipocrit. Daca nu se da Ordonanta de Urgenta pentru eliminarea acestor dificultati, înseamna sa pui sistemul sa minta în hârtii declansând urmarirea fata de fapta. Acest lucru va fi speculat de avocati. Daca stii autorul trebuie sa începi urmarirea penala fata de persoana, adica sa-l avertizezi, ceea ce înseamna zero eficienta”, ne-au declarat specialisti în procedura penala din sistemul parchetelor.
Vicepresedintele CSM, Gheorghe Muscalu, ne-a declarat ca el înca asteapta sa fie data OUG care sa repare lucrurile.
Opozitia, inexistenta la dezbateri
Noile coduri – penal si de procedura penala – au fost initiate, în 2009, de catre Ministerul Justitiei, în fruntea caruia se gasea ministrul Catalin Predoiu, actualul prim-vicepresedinte al PDL.
Sefa proiectului de elaborare a acestor legi a fost secretarul de stat Alina Bica, cea care în prezent este sefa DIICOT. Subcomisia parlamentara de modificare a celor doua coduri a fost condusa, în legislatura 2009-2012, de catre deputatul PSD Victor Ponta. Din comisie au mai facut parte si Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Posta Româna, si fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru coruptie. Proiectul a fost adoptat de plenul Camerei Deputatilor fara nici un fel de dezbateri, cu un singur vot împotriva si trei abtineri.
În 2013, guvernul a elaborat un proiect de lege de punere în aplicare a acestor coduri si care aducea o serie de modificari de substanta. În plenul Camerei Deputatilor – camera decizionala – la dezbateri nu a luat cuvântul nici un reprezentant al PDL. Din rândul opozitiei singurul care s-a batut constant pentru promovarea unor modificari a fost udemeristul Marton Arpad. Acesta avea însa o solicitare punctuala: reglementarea unor „garantii procedurale” de folosire a limbii materne. Violeta Fotache, evz.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!