Ce masuri ar putea scoate Romania din coada clasamentelor europene?
Ideea unei cresteri anuale sustinute, de 5% pe an, pe parcursul unui deceniu, adoptata de politicieni, de administratia centrala si de cele locale, consfintita în proiecte legislative coerente, ar putea scoate România din coada clasamentelor europene si ar rezolva chestiuni majore, sociale si economice. Care sunt principalele cinci masuri pe care le propune mediul de afaceri într-un astfel de scenariu? Business Magazin a chestionat, în aceasta privinta, un grup important de oameni de afaceri; va prezentam, în continuare, raspunsurile lor.
Statistica a confirmat ca România a avut în primul trimestru cea mai mare crestere a PIB din UE fata de aceeasi perioada din 2013, respectiv 3,8%, dupa ce cresterea economica de 3,5% realizata anul trecut a fost surclasata pe ansamblul UE doar de cea din Letonia. Pentru anul în curs, cele mai optimiste prognoze vorbesc de o crestere de 3% (BCR) – 3,5% (Raiffeisen), cele mai retinute nu coboara sub 2,2% (FMI) – 2,5% (CE), în timp ce pentru perioada 2014-2017, agentia de rating Standard & Poor’s, ultima care a reinclus România în categoria tarilor recomandate investitiilor, estimeaza o crestere medie de 3%.
E mult sau putin? Mult, raportat la adâncimea recesiunii trecute. Dar e putin fata de ceea ce urmareste acum România: scapata, în sfârsit, de chinul corectiilor fiscale dupa boomul dinainte de criza, acum se poate concentra pe aceeasi tinta care în anii ’90 se numea „recuperarea decalajelor fata de Vest“, iar acum se numeste „convergenta cu zona euro“, nu numai fiindca oficial are ca obiectiv aderarea la euro în 2019, ci si fiindca decalajele de recuperat în economia reala nu sunt numai fata de Vest, ci si fata de vecinii estici.
Radu Craciun, economistul-sef al BCR, estimeaza ca pentru a ajunge la un PIB per capita la 60% din media UE, ca Letonia, ultima tara intrata în zona euro la 1 ianuarie 2014, România ar avea nevoie de 9 ani cu o crestere economica de 3% daca economia UE creste cu 1% anual, respectiv 19 ani daca UE avanseaza cu 2%; o crestere economica anuala de 5% ar duce România spre plafonul mentionat în 7 ani daca UE ar creste cu 1% si în 9 ani daca UE creste cu 2%. Concluzia lui Craciun e ca o data mai realista pentru aderarea la zona euro ar fi undeva dupa 2021, mai ales în baza lipsei de convergenta reala, exprimata în indicatori calitativi ca productivitatea muncii (sub 50% din media UE, fata de aproape 60% pentru Letonia) sau ponderea persoanelor cu risc de saracie si excludere sociala (160% din media UE, fata de cca 140% din media UE în Letonia). „Dar în acest rastimp va trebui sa fie luate decizii dure pentru stimularea competitivitatii, între care restructurarea si privatizarea companiilor de stat, majorarea veniturilor colectate la buget si a absorbtiei fondurilor europene si privilegierea investitiilor în raport cu cheltuielile sociale“, afirma Craciun.
Dupa economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui sa creasca timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52,8% din media europeana, cât avea anul trecut, la 60% din media UE. Media cresterii PIB în UE a fost anul trecut de 0,1%, dar pentru 2014 si 2015 estimarile CE indica 1,6%, respectiv 2%.
Citeste mai departe pe businessmagazin.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!